Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU) reprezintă veriga centrală a sistemului spitalicesc de urgență, locul unde se întâlnesc patologia acută a populației, capacitatea medicilor de urgență și resursele tehnologice ale spitalului. Toate spitalele strategice ale Ministerului Sănătății și Spitalele Județene de Urgență dispun de UPU operaționale 24 de ore din 24, multe spitale municipale au unități similare, iar UPU-urile pediatrice ale spitalelor Marie Curie și Grigore Alexandrescu din București deservesc întreaga țară pentru cazurile pediatrice complexe. La nivelul anului 2026, sistemul cuprinde peste 60 de UPU principale, plus zeci de Compartimente de Primire a Urgențelor (CPU) în spitalele mai mici, care procesează cumulat aproximativ 4,5 milioane de prezentări anual. Reforma Rogobete a sistemului include modernizarea masivă a UPU prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu accent pe echipamente noi, telemedicină și reorganizare operațională. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ROLUL ÎN SISTEMUL DE URGENȚĂ
UPU operaționale 2026
Peste 60 principale + zeci de CPU
Prezentări cumulate anual
Aproximativ 4,5 milioane
Subordonare administrativă
Spitalele individuale
Coordonare metodologică
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU)
UPU Spitalul Floreasca București
Cea mai mare din România
UPU SUUB Splaiul Independenței
Spital regional Tip I-A
UPU SCJU Cluj Strada Clinicilor
Pol regional Transilvania
UPU SJU Iași Sf. Spiridon
Pol regional Moldova
UPU SJU Pius Brînzeu Timișoara
Pol regional Banat
UPU Marie Curie București
Pediatrie de urgență
Personal cumulat UPU
Aproximativ 8.500
Medici de urgență activi în UPU
Aproximativ 800
Sistem de triaj utilizat
Triaj la 5 niveluri (ESI sau MTS)
Modernizare PNRR
Echipamente telemedicină ultimă generație
UPU îndeplinește mai multe funcții esențiale pentru sistemul medical. Funcția principală este primirea, evaluarea inițială și stabilizarea pacienților cu patologii acute, indiferent de gradul de severitate al cazului. De la urgențele cele mai grave (politraumatisme, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, anafilaxie severă, șoc septic) până la urgențele relativ minore (febră fără semne grave, dureri abdominale moderate, plăgi superficiale, episoade alergice ușoare), UPU primește toți pacienții care se prezintă spontan sau sunt aduși de SMURD sau de Serviciul de Ambulanță Județean. Această caracteristică de poartă deschisă pentru orice pacient, indiferent de statutul de asigurat, este una dintre elementele fundamentale ale UPU.
Sistemul de triaj, instrument metodologic central al activității, permite clasificarea pacienților după gradul de urgență a intervenției. Triaj la cinci niveluri, conform standardelor europene (Manchester Triage System sau Emergency Severity Index), distribuie pacienții pe categorii: nivel 1 (urgență imediată, evaluare în zero minute), nivel 2 (urgență, evaluare în maxim 10 minute), nivel 3 (urgență medie, evaluare în maxim 30 de minute), nivel 4 (urgență relativă, evaluare în maxim 60 de minute), nivel 5 (consultație fără caracter urgent, evaluare în 120 de minute). Această stratificare optimizează utilizarea resurselor și asigură că pacienții cu cele mai grave probleme primesc atenție imediată.
După evaluarea inițială, traseul pacientului în UPU continuă cu investigațiile necesare (analize de sânge, electrocardiogramă, ecografie, tomografie computerizată, radiografii) și cu interconsultațiile de specialitate (cardiolog pentru urgențe cardiace, neurolog pentru AVC, chirurg pentru abdomen acut, ortoped pentru fracturi). Decizia finală cuprinde una dintre patru variante: externarea pacientului cu recomandări (pentru cazurile relativ ușoare), internarea într-o secție de specialitate a spitalului (pentru cazurile care necesită spitalizare), transferul la un alt spital (pentru cazurile care depășesc capacitatea spitalului de prezentare), sau decesul în UPU (pentru cazurile cu evoluție nefavorabilă în pofida intervențiilor maxime). Pentru fiecare pacient, durata medie de staționare în UPU este între 4 și 8 ore, variind semnificativ în funcție de complexitatea cazului și de cooperarea cu serviciile diagnostice.
(b) UPU-URILE BUCUREȘTENE
Floreasca și SUUB
UPU-urile bucureștene concentrează cele mai bine dotate unități. UPU al Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, situat pe Calea Floreasca 8 în Sectorul 1, este cea mai mare unitate de primire a urgențelor din România, cu aproximativ 80 de paturi și capacități extinse pentru traumatologie, neurochirurgie de urgență, cardiologie intervențională, urgențe vasculare. Spitalul Floreasca este centrul de referință național pentru politraumatism, iar UPU-ul său primește anual aproape 150.000 de prezentări, dintre care multe sunt cazuri grave aduse din întreaga țară. UPU al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), situat pe Splaiul Independenței 169 în Sectorul 5, este al doilea ca dimensiune și deservește o populație considerabilă din sudul Capitalei și din județele învecinate.
Bagdasar-Arseni, Elias, Carol Davila
UPU al Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, situat pe Șoseaua Berceni 10-12 în Sectorul 4, este referința pentru urgențele neurochirurgicale, dat fiind că spitalul este centrul de excelență al țării pentru această specialitate. UPU al Spitalului Universitar de Urgență Elias, situat pe Bulevardul Mărăști 17 în Sectorul 1, deservește populația din zona centrală și nordică a Capitalei. Spitalul Universitar de Urgență Militar Central Carol Davila, situat pe Calea Plevnei 134 în Sectorul 6, are propriul UPU cu statut clinic universitar și conexiune la sistemul 112 din 2010, fiind primul spital militar implicat oficial în sistemul de urgență civil.
UPU pediatrice Marie Curie și Grigore Alexandrescu
UPU pediatrice specializate completează rețeaua bucureșteană. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie, situat pe Bulevardul Constantin Brâncoveanu 20 în Sectorul 4, are UPU dedicat pediatriei, operațional din iulie 2002, care asigură asistență medicală permanentă pentru urgențele pediatrice din București și din întreaga țară. UPU este organizat conform conceptului modern de abordare integrată a urgențelor medico-chirurgicale pediatrice, cu personal calificat în spații special amenajate. Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu, situat pe Bulevardul Iancu de Hunedoara 30-32 în Sectorul 1, completează capacitatea pediatrică a Capitalei cu UPU propriu cu volum considerabil de cazuistică.
(c) UPU-URI REGIONALE
Cluj, Iași, Timișoara
UPU-urile spitalelor regionale formează al doilea pilon al sistemului. UPU al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, situat pe Strada Clinicilor 3-5, este unul dintre cele mai mari din țară, deservind populația din Transilvania de Nord și cooperând strâns cu UMF Iuliu Hațieganu pentru formarea rezidenților în Medicina de Urgență. UPU al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sfântul Spiridon Iași, situat pe Bulevardul Independenței 1, deservește populația din Moldova și cooperează cu UMF Grigore T. Popa. UPU al Spitalului Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, situat pe Bulevardul Liviu Rebreanu 156, deservește Banatul și cooperează cu UMF Victor Babeș.
Mureș, Constanța, Brașov
UPU-urile celorlalte SJU completează harta. UPU al SCJU Mureș (cu Spitalul Clinic Județean Mureș și Centrul Universitar pe Gh. Marinescu 50), centrul universitar de medicina de urgență format de profesorul Aurel Babeș și de Dr. Raed Arafat, este unul dintre cele mai bine integrate cu sistemul SMURD din zonă, dată fiind originea programului la Târgu Mureș. UPU al SJU Constanța (Bd. Tomis 145), reperul Dobrogei, deservește populația din zona maritimă, inclusiv afluxul de turiști în sezonul estival. UPU al SJU Brașov (Calea București 25-27), UPU al SJU Sibiu (Pompeiu Onofreiu 2-4) și UPU al SJU Suceava completează rețeaua centrelor regionale.
Spitale municipale și CPU
UPU-urile din spitalele municipale și orășenești deservesc populația locală. Spitalele municipale mari (Sfântul Pantelimon, Colentina, Colțea din București, Spitalul Municipal Cluj, Spitalul Municipal Filantropia Craiova) au UPU-uri operaționale 24/7 cu capacități variate. Spitalele orășenești mai mici au Compartimente de Primire a Urgențelor (CPU), structuri funcționale mai modeste, cu personal mai redus și echipamente de bază, suficiente pentru cazurile relativ ușoare și pentru stabilizarea pacienților ce urmează a fi transferați la spitale superioare. Cooperarea cu Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență și cu SMURD asigură coordonarea răspunsului la urgențele complexe.
(d) PERSONAL ȘI ORGANIZARE
Compoziția echipei UPU
Personalul UPU este unul dintre cele mai solicitate din întregul sistem medical. Compoziția cuprinde medici de urgență (specialitatea Medicina de Urgență, cu rezidențiat de cinci ani), medici cu alte specialități (interniști, chirurgi, pediatri, anesteziști care fac gardă în UPU), asistenți medicali specializați în medicina de urgență, asistenți medicali generaliști, infirmiere, registratori medicali, brancardieri și, pentru UPU-urile mari, asistenți sociali și uneori capelan medical. Aproximativ 8.500 de cadre cumulat activează în UPU-urile României, dintre care aproximativ 800 sunt medici cu specialitatea Medicina de Urgență.
Deficitul de medici de urgență
Deficitul de medici de urgență este una dintre problemele structurale persistente. Specialitatea Medicina de Urgență, recunoscută în România din 1992, are formare lungă (rezidențiat de cinci ani) și activitate solicitantă (ture de noapte numeroase, presiune psihologică intensă, volum mare de cazuri grave, risc ridicat de burnout). Migrarea către alte state ale Uniunii Europene afectează în mod recurent sectorul, iar reforma Rogobete 2026 a inclus măsuri specifice pentru retenția acestei specialități: majorări salariale dedicate, reforma gărzilor cu plată majorată, programe de educație medicală continuă, plus măsuri de protecție profesională împotriva burnout-ului. Cooperarea cu Societatea Română de Medicină de Urgență și cu Asociația Europeană pentru Medicina de Urgență (EUSEM) sprijină dezvoltarea profesională.
Timpii de așteptare
Timpul mediu de așteptare în UPU este unul dintre indicatorii cei mai vizibili pentru pacienți și pentru opinia publică. Pentru cazurile de nivel 1 (urgență imediată), evaluarea începe practic instantaneu. Pentru cazurile de nivel 3 (urgență medie), timpul de așteptare poate ajunge la 30-60 de minute, iar pentru cazurile de nivel 4-5 (relativ ușoare), așteptarea poate depăși 2 ore în zilele cu aflux mare. Dr. Raed Arafat a subliniat repetat că UPU nu este un fast-food medical, dar că accesul echitabil este prioritar, iar pacienții cu probleme grave primesc atenție imediată indiferent de momentul prezentării. Sistemul de triaj asigură că această prioritizare este obiectivă și transparentă pentru toți cei prezenți.
(e) ECHIPAMENTE ȘI TEHNOLOGIE
Săli de resuscitare moderne
Echipamentele UPU-urilor moderne sunt complexe. Sălile de resuscitare, dedicate cazurilor critice de nivel 1, dispun de paturi articulate cu acces multilateral, monitoare multiparametrice continue, ventilatoare mecanice, defibrilatoare-monitoare avansate, sisteme de aspirație centralizată, oxigenoterapie cu monitor de saturație și echipamente pentru intervenții invazive de urgență (kit de intubație orotraheală, kit de drenaj pleural, kit pentru pericardiocenteza, kit pentru abordare venoasă centrală). Săli de observație și paturi de spitalizare de scurtă durată permit menținerea sub supraveghere a pacienților pentru câteva ore, evitând internarea inutilă pentru cazurile care se rezolvă rapid.
Imagistică de urgență
Imagistica de urgență este componenta diagnostică esențială. Majoritatea UPU-urilor mari dispun de tomograf computerizat propriu (situat în zona UPU sau imediat adiacent), de aparat de radiologie mobil și de ecografie portabilă. Pentru rezonanță magnetică, care este folosită mai rar în urgență, pacienții sunt direcționați către laboratorul de imagistică al spitalului. Spitalul Universitar de Urgență Elias, de exemplu, dispune din 2021 de propriul compartiment de imagistică cu personal propriu, cu un tomograf computerizat Siemens Edge cu 128 de straturi și aparat de radiologie mobil, dedicate UPU. Laboratoarele point-of-care, integrate în UPU, oferă rezultate rapide pentru analizele de bază (hemoleucogramă, biochimie, coagulogramă, ionogramă serică, sumar de urină, markeri cardiaci, EAB).
Telemedicină prin PNRR
Modernizarea UPU prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este una dintre direcțiile principale ale reformei sistemului 2026. Ministerul Sănătății a anunțat în aprilie 2026 dotarea UPU cu echipamente de telemedicină de ultimă generație, parte a unei strategii ample de modernizare digitală. Sistemele de telemedicină permit consultații virtuale între medicii de urgență din UPU-uri mai mici și specialiști din centrele de excelență (cardiolog intervențional pentru cazurile de STEMI, neurolog pentru AVC, neurochirurg pentru traumatisme craniene), facilitând decizii rapide și optimizând traseul pacientului. Cooperarea cu Banca Europeană de Investiții pentru achiziția de echipamente medicale moderne, prin programe specifice ale sectorului sanitar, completează această modernizare.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Spitalele Regionale ca extensie
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea UPU-urilor ca pilon al sistemului medical de urgență. Investițiile prin PNRR vor permite renovarea celor mai multe UPU din spitalele strategice și județene, înlocuirea aparaturii medicale uzate cu echipamente moderne, plus extinderea sistemelor de telemedicină. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026, vor avea UPU-uri ample și ultramoderne, cu peste 40 de paturi fiecare, capabile să primească simultan multiple cazuri politraumatice și să opereze în paralel în mai multe săli de resuscitare. Această extindere a capacității va descongestiona Spitalul Floreasca și celelalte UPU-uri majore din București.
Reforma personalului
Reforma personalului medical din UPU este esențială. Strategia include majorarea numărului de medici de urgență prin extinderea locurilor de rezidențiat, retenția cadrelor existente prin pachete salariale competitive, plus formarea de paramedici și de medici cu competențe în medicina de urgență din alte specialități. Cooperarea cu universitățile de medicină (UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu, UMF Grigore T. Popa, UMF Victor Babeș, UMF George Emil Palade, UMF Craiova) extinde formarea rezidenților. Programele Erasmus+ pentru personal medical sprijină mobilitatea profesională și schimbul de bune practici cu alte state europene.
Indicatori spre mediile europene
Pe orizontul lung, viziunea conturează o rețea de UPU-uri modernizate, bine echipate și bine integrate cu rețeaua europeană de medicina de urgență. Către 2030, indicatorii principali (timpul mediu de evaluare inițială, timpul de la prezentare la externare, rata de mortalitate pentru cazurile critice, satisfacția pacienților) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu European Society for Emergency Medicine (EUSEM), cu European Resuscitation Council (ERC) și cu rețelele europene de referință pentru patologii specifice (traumatologie, oncologie, neurologie acută) va consolida poziția României ca participant activ la efortul european comun.
SURSE PRINCIPALE
● Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU) - Ministerul Sănătății.
● UPU Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, București.
● UPU Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB).
● UPU Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
● UPU Spitalul Sfântul Spiridon Iași.
● UPU Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara.
● Spitalul Marie Curie București (UPU pediatrie).
● Spitalul Grigore Alexandrescu București (UPU pediatrie).
● Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
● Manchester Triage System și Emergency Severity Index.
● EUSEM - European Society for Emergency Medicine.
● Investiții PNRR pentru telemedicina UPU 2026.