Sistemul național de urgență al României reprezintă una dintre cele mai integrate și mai performante componente ale aparatului de stat, construită gradual după 1990 sub coordonarea Dr. Raed Arafat, astăzi Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Interne și șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Acest sistem complex reunește mai multe structuri operaționale: Serviciile Mobile de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU) din spitale, Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ), Inspectoratele pentru Situații de Urgență (ISU) cu pompierii și echipele de descarcerare, Serviciul Salvamont pentru zonele montane, plus Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) care operează apelul unic de urgență 112. La nivelul anului 2026, sistemul procesează anual peste 6 milioane de apeluri la 112, realizează peste 1,8 milioane intervenții ale ambulanțelor și SMURD, plus aproximativ 4,5 milioane de prezentări la UPU. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ARHITECTURA SISTEMULUI
Coordonare operațională integrată
DSU - Departamentul pentru Situații de Urgență
Conducere DSU
Secretar de Stat Dr. Raed Arafat
Subordonare administrativă DSU
Ministerul Afacerilor Interne (MAI)
Înființare DSU
2014 (prin OUG 1/2014)
Apeluri 112 anuale cumulat
Peste 6 milioane
Operator apelului 112
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
Intervenții ambulanțe și SMURD anual
Peste 1,8 milioane
Prezentări UPU anual cumulat
Aproximativ 4,5 milioane
UPU operaționale în România
Peste 60 (spitale strategice și județene)
Servicii de Ambulanță Județene (SAJ)
42 (câte unul pe județ)
Substații SMURD cumulat
Peste 130 la nivel național
Personal cumulat sistem urgență
Aproximativ 18.000
Cadru juridic principal
Legea 95/2006, Titlul IV (Asistența urgență)
Cooperare europeană
DG ECHO - Protecția Civilă UE
Construcția sistemului național de urgență al României a fost una dintre cele mai impresionante realizări instituționale din perioada postdecembristă. Înainte de 1990, asistența medicală de urgență era fragmentată între Serviciile de Salvare ale spitalelor și ambulanțele Crucii Roșii, cu coordonare modestă, echipamente uzate și personal insuficient pregătit. Dr. Raed Arafat, medic palestinian stabilit în România și ulterior naturalizat, a introdus în 1990 la Spitalul Județean Târgu Mureș primul echipaj de tip SMURD, model importat din Statele Unite și adaptat la realitățile românești. Modelul, dezvoltat treptat și extins la nivel național după 2000, a transformat fundamental capacitatea sistemului medical de a răspunde rapid și competent la urgențele majore.
Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), înființat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 1/2014, oferă cadrul instituțional al integrării. DSU funcționează ca structură de coordonare operațională în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, fără personalitate juridică separată, dar cu atribuții extinse asupra mai multor componente: SMURD (subordonat operațional DSU și administrativ Inspectoratelor pentru Situații de Urgență), Serviciile de Ambulanță Județene (subordonate administrativ Ministerului Sănătății, dar coordonate operațional de DSU), Unitățile de Primire a Urgențelor (subordonate administrativ spitalelor, dar coordonate metodologic de DSU), Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență (subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență IGSU al MAI). Această arhitectură complexă, deși controversată în diverse momente politice, asigură coordonarea unitară a răspunsului la urgențe.
Misiunea sistemului cuprinde mai multe categorii de servicii. Răspunsul la urgențele medicale individuale (infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, traumatism rutier, naștere precipitată, criză alergică severă) reprezintă volumul cel mai mare de activitate. Răspunsul la accidente colective și catastrofe (incendii cu victime multiple, accidente rutiere grave, dezastre naturale precum cutremure sau inundații) implică mobilizarea simultană a mai multor componente. Pregătirea pentru situații excepționale (pandemii, atacuri teroriste, accidente nucleare sau chimice) presupune planificare strategică și exerciții repetate. Activitățile preventive (educație publică, informare în școli, campanii de sensibilizare) completează spectrul intervențiilor.
(b) DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
Coordonarea Dr. Raed Arafat
Departamentul pentru Situații de Urgență coordonează aproape toate componentele operaționale ale sistemului. Conducerea exercitată de Dr. Raed Arafat, în calitate de Secretar de Stat și Șef al DSU, oferă continuitate politică și operațională remarcabilă: medic cu pregătire în medicină de urgență, fondator al SMURD în 1990, cu prezență permanentă în structurile de conducere din 1994. Această stabilitate, deși uneori contestată politic, a permis sistemului să se dezvolte coerent pe parcursul a mai mult de trei decenii, în pofida alternanței la putere a partidelor politice.
Structura organizațională
Structura organizațională a DSU cuprinde Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) cu pompierii și echipele de descarcerare, plus structurile dedicate pentru coordonarea SMURD, a serviciilor de ambulanță și a UPU. Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență (cele 42 de structuri teritoriale, câte una pe județ plus București) operează sub coordonarea IGSU și au în componență detașamentele de pompieri, secțiile SMURD locale, plus echipele de protecție civilă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), prezidat de prim-ministrul Ilie Bolojan și coordonat operațional de Dr. Raed Arafat, este organul colectiv de decizie pentru situațiile excepționale care depășesc capacitatea unei singure structuri.
Centrul Operațional COSU
Centrul Operațional pentru Situații de Urgență (COSU), structura coordonatoare 24/7 a sistemului, monitorizează permanent situația operațională, primește raportările din toate componentele și asigură comunicarea cu autoritățile politice. În iulie 2024, COSU a fost mutat dintr-un sediu administrativ al MAI într-un sediu modernizat din aceeași clădire, parte a unui proces de actualizare tehnologică. Cooperarea cu Centrul Național Național Anti-Cutremur, cu Centrul Național de Coordonare a Acțiunilor de Salvare (CNCAS), plus cu Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene (rescEU) oferă cadre suplimentare de coordonare.
(c) COMPONENTELE PRINCIPALE
SMURD
Componentele principale ale sistemului au evoluat distinct, dar coordonat. SMURD, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, este structura cea mai vizibilă și cea mai puternic mediatizată. Echipajele SMURD, cu personal mixt (medici, asistenți medicali, paramedici, pompieri) și echipamente moderne (ambulanțe specializate, autospeciale de descarcerare, elicoptere medicalizate), intervin la urgențele cele mai grave. SMURD are peste 130 de substații cumulat la nivel național și flotile de elicoptere medicalizate operate prin Inspectoratul General de Aviație al MAI. Cooperarea cu Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență oferă cadrul operațional al intervențiilor.
Serviciile de Ambulanță Județene
Serviciile de Ambulanță Județene (SAJ), una pentru fiecare județ plus Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), formează cea de-a doua componentă majoră. Subordonate administrativ Ministerului Sănătății, dar coordonate operațional de DSU din 2014, serviciile de ambulanță operează cu peste 1.500 de echipaje și asigură transportul medicalizat al pacienților. Modelele de ambulanțe variază de la cele simple (ambulanțe de tip B, pentru transport medicalizat de bază) la cele de terapie intensivă mobile (tip C, echipate complet pentru resuscitări complexe și transport de pacienți critici).
Unitățile de Primire Urgențe
Unitățile de Primire a Urgențelor (UPU), structurile spitalicești dedicate primirii și evaluării inițiale a pacienților cu urgențe medicale, formează a treia componentă esențială. Aproape toate spitalele strategice și județene din România dispun de UPU funcționale, iar multe spitale municipale au compartimente similare. UPU-urile spitalelor mari (precum cele ale Spitalului Floreasca București, SUUB, Bagdasar-Arseni, SCJU Cluj-Napoca, SJU Sfântul Spiridon Iași, SCJU Pius Brînzeu Timișoara) procesează zeci de mii de pacienți anual fiecare, iar timpul mediu de așteptare pentru evaluarea inițială este de aproximativ 15-30 de minute, conform sistemului de triaj internațional.
(d) APELUL 112 ȘI PROTOCOALELE
Sistemul 112 operat de STS
Coordonarea cu apelul unic de urgență 112, operat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), este fundamentală pentru funcționarea sistemului. STS, instituție publică de specialitate cu statut militar înființată în 1992, asigură preluarea apelurilor la numărul 112 prin centrele regionale (Cluj-Napoca pentru jumătatea de nord-vest, Bacău pentru jumătatea de est, Craiova pentru jumătatea de sud-vest, Târgu Mureș pentru centrul țării, plus București ca centru principal). Apelurile sunt direcționate către agențiile specializate (SMURD, Ambulanță, Poliție, Pompieri, Jandarmerie, Salvamont) pe baza naturii incidentului, iar timpul mediu de răspuns este sub 30 de secunde pentru preluarea apelului.
Funcționalități moderne
Sistemul 112 din România este unul dintre cele mai performante din Uniunea Europeană, recunoscut prin numeroase premii internaționale. Funcționalitățile moderne includ localizarea automată a apelantului (Advanced Mobile Location, AML), care permite identificarea exactă a locației geografice prin GPS-ul smartphone-ului în câteva secunde de la apel, plus aplicația mobilă Apel 112 care oferă funcționalități suplimentare pentru persoanele cu dizabilități de auz sau vorbire. Cooperarea cu sistemele 112 din statele vecine (Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova) asigură transferul rapid al apelurilor pentru incidente transfrontaliere.
Coduri și protocoale standardizate
Protocoalele standardizate de intervenție guvernează răspunsul la diverse tipuri de urgențe. Codul roșu, dedicat politraumatismelor și urgențelor cu risc vital imediat, mobilizează simultan echipajul SMURD, autospeciala de descarcerare și UPU-ul spitalului de destinație. Codul albastru, pentru stop cardiorespirator, presupune intervenție imediată cu defibrilator și resuscitare avansată. Codul galben, pentru accidentele vasculare cerebrale, activează protocolul Stroke Alert care permite tratament prin tromboliză sau trombectomie mecanică în primele ore critice. Codul roz, pentru urgențele obstetricale severe, mobilizează maternitatea de nivel III cea mai apropiată. Aceste protocoale, standardizate la nivel european prin recomandări ale European Society for Emergency Medicine, optimizează intervenția prin reducerea deciziilor ad-hoc.
(e) REFORMA SISTEMULUI 2026
Modernizare UPU prin PNRR
Reforma sistemului de urgență 2026 cuprinde mai multe direcții. Modernizarea infrastructurii UPU, prin componenta de sănătate a PNRR, finanțează renovarea zecilor de UPU din spitalele strategice și județene, achiziția de echipamente moderne (sisteme integrate de monitorizare, defibrilatoare automate externe, dispozitive portabile de imagistică) și introducerea sistemelor de telemedicină pentru consultații virtuale cu specialiști din centrele de excelență. Ministerul Sănătății a anunțat în aprilie 2026 dotarea UPU cu echipamente de telemedicină de ultimă generație, parte a unei strategii ample de modernizare digitală a sectorului.
Reforma profesiei medicina urgență
Reforma personalului medical din sistemul de urgență este una dintre prioritățile reformei Rogobete. Specialitatea medicina de urgență, recunoscută în România din 1992 prin program de rezidențiat de cinci ani, are deficit pronunțat: aproximativ 1.200 de medici activi cumulat, în condițiile în care necesarul estimat depășește 2.000. Majorările salariale specifice, introduse din 2025 prin reformele ministrului Rogobete, plus condițiile îmbunătățite de muncă (echipamente moderne, programe de educație medicală continuă, sprijin profesional pentru sindromul de burnout) urmăresc să consolideze atractivitatea specialității. Cooperarea cu Societatea Română de Medicină de Urgență și cu Asociația Europeană pentru Medicina de Urgență sprijină dezvoltarea profesională.
Cooperare europeană strategică
Cooperarea cu structurile europene oferă cadrul strategic. Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene, coordonat de Direcția Generală pentru Protecția Civilă și Operațiuni Umanitare (DG ECHO) cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul pentru asistență reciprocă între statele membre în situații de catastrofe majore. România a beneficiat de mecanism în mai multe ocazii (incendiile din 2017, inundațiile din 2018 și 2020, pandemia COVID-19 din 2020-2022) și a oferit asistență statelor partenere prin echipele românești de intervenție rapidă. rescEU, capacitatea strategică europeană de rezervă pentru pandemii și dezastre majore, include resurse stocate strategic la centre din mai multe state membre.
(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE
ECDC, EMA, HERA
Cooperarea cu Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), cu sediul la Stockholm, oferă cadrul de supraveghere a amenințărilor epidemiologice. Cooperarea cu Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA) de la Amsterdam asigură accesul rapid la vaccinurile și medicamentele necesare în situații de criză sanitară. Cooperarea cu Autoritatea Europeană pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA), înființată în septembrie 2021 la Bruxelles ca răspuns la lecțiile pandemiei COVID-19, oferă cadru pentru achizițiile comune de echipamente medicale strategice, pentru stocurile strategice europene și pentru pregătirea împotriva unor viitoare amenințări sanitare.
EU Health Emergency Response
Cooperarea cu Mecanismul European de Răspuns Sanitar (EU Health Emergency Response), structură coordonată de Comisia Europeană prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE), completează arhitectura. Programul EU4Health (5,3 miliarde euro pentru intervalul 2021-2027) finanțează componente specifice ale pregătirii pentru urgențe sanitare. Cooperarea cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), prin laboratoarele specializate de la Ispra în Italia și Karlsruhe în Germania, oferă expertiză tehnică pentru analiza riscurilor și pentru dezvoltarea de instrumente de răspuns.
NATO și ONU
Cooperarea cu NATO, prin Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre (EADRCC) cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul militar al cooperării în situații de criză majoră. România a participat la mai multe exerciții comune NATO în domeniul protecției civile și al răspunsului la urgențe, inclusiv exerciții privind răspunsul la atacuri chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN). Cooperarea cu Organizația Națiunilor Unite, prin Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), oferă cadrul global pentru cooperare în situații de catastrofe majore.
Perspective 2030
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea sistemului ca pilon strategic al securității naționale și al sănătății publice. Investițiile prin PNRR vor permite modernizarea UPU în majoritatea spitalelor strategice și județene, înlocuirea aparaturii medicale uzate cu echipamente moderne, plus extinderea sistemelor de telemedicină pentru cooperarea între UPU mici și centre de excelență. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova, finalizate după 2026, vor avea UPU-uri ample și moderne, capabile să primească simultan zeci de pacienți cu urgențe complexe.
Retenția cadrelor medicale
Reforma profesiei medicina de urgență vizează atragerea și retenția cadrelor medicale. Majorările salariale prin reforma gărzilor, introdusă de ministrul Rogobete cu trei categorii noi adaptate complexității specialităților, plus pachetele de protecție profesională împotriva sindromului de burnout, plus programele dedicate de educație medicală continuă, urmează să consolideze sectorul. Cooperarea cu universitățile de medicină (UMF Carol Davila, UMF Iuliu Hațieganu, UMF Grigore T. Popa, UMF Victor Babeș, UMF George Emil Palade, UMF Craiova) extinde formarea rezidenților în medicina de urgență.
Sistem modernizat european
Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem național de urgență modern, bine echipat și bine integrat în arhitectura europeană de protecție civilă. Către 2030, indicatorii de calitate (timpul mediu de răspuns al ambulanțelor, durata medie a evaluării în UPU, ratele de supraviețuire pentru patologiile critice) ar trebui să se apropie de mediile vest-europene. Cooperarea cu structurile europene (DG ECHO, ECDC, EMA, HERA), cu NATO și cu Organizația Mondială a Sănătății va consolida poziția României ca participant activ la cooperarea internațională. Această evoluție va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții cetățenilor și va contribui la securitatea generală a țării.
SURSE PRINCIPALE
● Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Ministerul Afacerilor Interne.
● OUG nr. 1/2014 privind înființarea DSU.
● Dr. Raed Arafat, Secretar de Stat, Șef DSU.
● Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
● Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) - apelul 112.
● Legea 95/2006, Titlul IV (Asistența medicală de urgență).
● Mecanismul de Protecție Civilă UE - DG ECHO, Bruxelles.
● rescEU - capacitatea strategică europeană.
● HERA - Autoritatea Europeană Urgențe Sanitare, Bruxelles.
● EADRCC - Centrul Euro-Atlantic NATO, Bruxelles.
● European Society for Emergency Medicine.
● EU4Health 5,3 mld euro pentru 2021-2027.