Bolile cardiovasculare reprezintă, la nivelul anului 2026, principala cauză de deces în România, fiind responsabile de aproximativ 56-58 la sută din mortalitatea totală anuală. Această realitate, comună aproape tuturor statelor europene dar cu impact deosebit de pronunțat în România, generează cea mai mare povară de morbiditate și mortalitate pentru sistemul medical. Programul Național de Boli Cardiovasculare, finanțat prin bugetul Ministerului Sănătății și administrat în cooperare cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, asigură tratamentul gratuit sau decontat parțial pentru pacienții cu patologii cardiovasculare grave. Sistemul românesc cuprinde Institutul Inimii Profesor Doctor Constantin Costin Iliescu din București (institutul național de referință), Institutul Inimii Niculae Stăncioiu din Cluj-Napoca (cel mai mare institut cardiovascular din Transilvania), Institutul Cardiovascular Sfânta Treime din Iași, plus aproximativ 35-40 de centre de cardiologie intervențională distribuite în spitalele strategice, județene și în câteva clinici private mari. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) EPIDEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE

Mortalitate prin boli cardiovasculare

56-58% din total decese România

Decese anuale prin BCV

Aproximativ 145.000 anual

Programul Național Boli Cardiovasculare

Coordonat de MS și CNAS

Institut Inimii principal

Profesor Doctor C. C. Iliescu, București

Institut Inimii Cluj-Napoca

Niculae Stăncioiu (campus UMF Hațieganu)

Institut Cardiovascular Iași

Sfânta Treime (Strada General Berthelot)

Centre cardiologie intervențională 24/7

Aproximativ 35-40 cumulat

Programul Național STEMI

Din 2007 (prof. Carmen Ginghină)

Cardiologi activi în România 2026

Aproximativ 2.500

Chirurgi cardiovasculari activi

Aproximativ 250

Intervenții cardiace chirurgicale anuale

Peste 10.000

Angioplastii coronariene anuale

Peste 30.000

Cadru juridic principal

Legea 95/2006 + acte subsecvente

Cooperare europeană

European Society of Cardiology (ESC)

Epidemiologia bolilor cardiovasculare în România reflectă realități complexe. Mortalitatea cumulată prin patologiile cardiovasculare (boli ischemice cardiace, boli cerebrovasculare, insuficiență cardiacă cronică, boli ale valvelor cardiace, cardiomiopatii) depășește 145.000 de decese anuale, ceea ce reprezintă peste 56 la sută din totalul deceselor înregistrate. Comparativ cu mediile europene (40-45 la sută), România se află printre statele cu cea mai ridicată povară cardiovasculară. Cauzele cuprind prevalența ridicată a factorilor de risc tradiționali (hipertensiunea arterială afectând peste 40 la sută din adulți, dislipidemia, diabetul zaharat, fumatul, obezitatea, sedentarismul), accesul limitat la programele de prevenție, plus diagnosticul tardiv frecvent în comunitățile rurale și în populațiile cu vulnerabilități socio-economice.

Cele mai frecvente patologii cardiovasculare cuprind cardiopatia ischemică (cu manifestările sale: angina pectorală stabilă, sindroamele coronariene acute precum infarctul miocardic cu sau fără supradenivelare ST, moartea cardiacă subită prin fibrilație ventriculară), bolile cerebrovasculare (accidentele vasculare cerebrale ischemice și hemoragice, atacurile ischemice tranzitorii), insuficiența cardiacă cronică (cu prevalența crescândă pe fondul îmbătrânirii populației), valvulopatiile (stenoza aortică degenerativă, regurgitarea mitrală), aritmiile cardiace (fibrilația atrială, cu prevalență de aproximativ 1-2 la sută din populația adultă), plus cardiomiopatiile diverse.

Programele de prevenție și de educație publică abordează factorii de risc modificabili. Cooperarea cu Societatea Română de Cardiologie (SRC), prezentă în cele mai multe spitale strategice și județene prin filialele teritoriale, plus cu European Society of Cardiology (ESC), oferă cadrul profesional al campaniilor de prevenție. Ziua Națională a Sănătății Inimii (29 septembrie, marcată anual de SRC și de Asociația Inima Mea pentru pacienții cu boli cardiovasculare), plus Ziua Mondială a Inimii (29 septembrie, organizată de World Heart Federation), reprezintă vârful campaniilor anuale. Programele specifice pentru combaterea hipertensiunii arteriale, pentru detectarea diabetului zaharat tip 2, pentru renunțarea la fumat, completează aceste eforturi.

(b) INSTITUTELE CARDIOVASCULARE

Institutul Iliescu București

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Profesor Doctor Constantin Costin Iliescu din București, situat pe Șoseaua Fundeni 258 în Sectorul 2, este institutul național de referință pentru patologiile cardiovasculare. Înființat în 1975 prin reorganizarea Spitalului Clinic Fundeni (componenta cardiovasculară), institutul a fost denumit ulterior după profesorul Constantin Costin Iliescu, unul dintre părinții cardiologiei moderne românești. Cu peste 250 de paturi, secții pentru toate specialitățile cardiovasculare (cardiologie generală, cardiologie intervențională, chirurgie cardiacă, chirurgie cardiacă pediatrică, electrofiziologie pentru aritmii, cardiologie pediatrică), plus laboratoare moderne de cercetare, institutul este unul dintre cele mai bine echipate centre cardiovasculare din România.

Institutul Stăncioiu Cluj-Napoca

Institutul Inimii Niculae Stăncioiu din Cluj-Napoca, situat pe Strada Motilor 19-21 (campus comun cu UMF Iuliu Hațieganu), este cel mai mare institut cardiovascular din Transilvania și unul dintre principalele centre din România. Cu o tradiție academică puternică prin cooperarea cu universitatea de medicină clujeană, institutul oferă spectrul complet de servicii cardiovasculare: cardiologie intervențională cu peste 5.000 de proceduri anuale, chirurgie cardiacă cu aproximativ 1.500 de intervenții anual, electrofiziologie pentru tratamentul aritmiilor, plus secții de cardiologie clinică și de cardiologie pediatrică. Cooperarea cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, pentru cazurile cu nevoi multidisciplinare, asigură coordonarea în lanțul de îngrijire.

Institutul Cardiovascular Iași și rețeaua națională

Institutul Cardiovascular Sfânta Treime din Iași, situat pe Strada General Henri Mathias Berthelot 2-4, deservește Moldova și constituie polul cardiovascular al regiunii. Centrele de cardiologie intervențională din spitalele județene strategice (Spitalul Clinic Județean Pius Brînzeu Timișoara, Spitalul Județean de Urgență Constanța, Spitalul Județean de Urgență Brașov, Spitalul Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, Spitalul Județean de Urgență Craiova, Spitalul Clinic Județean Sfântul Spiridon Iași), plus din unele spitale private de top (Monza București, Provita București, Polisano Sibiu), completează rețeaua națională. Aproximativ 35-40 de centre 24/7 pentru proceduri intervenționale acoperă cazurile de STEMI conform protocolului național.

(c) PROGRAMUL NAȚIONAL STEMI

Lansat în 2007

Programul Național STEMI (Sistem de Trimitere Eficient pentru Infarctul Miocardic Acut cu Supradenivelare ST), lansat în 2007 sub coordonarea profesorului Carmen Ginghină de la Institutul Iliescu, este una dintre cele mai impresionante realizări ale cardiologiei românești moderne. Programul prevede transportul direct al pacienților cu STEMI confirmat de la fața locului la cel mai apropiat centru de cardiologie intervențională cu program 24/7, evitând pierderea de timp la spitalele intermediare. Identificarea STEMI se realizează prin electrocardiograma efectuată de echipajul SMURD sau de Serviciul de Ambulanță Județean, transmisă electronic la centrul receptor pentru pre-validare.

Eficiența programului

Eficiența programului STEMI românesc este recunoscută la nivel european. Conform recomandărilor European Society of Cardiology, pacientul cu STEMI trebuie să beneficieze de angioplastie primară cu implantare de stent în primele 90 de minute de la primul contact medical (regula door-to-balloon time). Programul național a redus semnificativ mortalitatea prin infarct miocardic acut, comparativ cu situația dinainte de 2007 când mulți pacienți erau tratați doar prin tromboliză intravenoasă (mai puțin eficientă decât angioplastia primară) sau, în multe cazuri, primeau doar tratament medical clasic. Pacienții accesează angioplastia primară prin protocolul STEMI fără cost direct, conform Programului Național de Boli Cardiovasculare.

Rețeaua de 35-40 centre

Centrele românești cu program STEMI 24/7 cumulează aproximativ 35-40 de unități la nivelul anului 2026. Pe lângă cele patru institute cardiovasculare majore, programul include centrele de cardiologie intervențională din spitalele universitare bucureștene (Floreasca, SUUB, Elias, Carol Davila, Marie Curie pentru pediatrie), din spitalele clinice județene de urgență (Cluj, Iași, Timișoara, Constanța, Brașov, Sibiu, Mureș, Craiova, Oradea, Galați, Bacău, Pitești, Alba Iulia, Suceava), plus câteva spitale private mari. Cooperarea cu Societatea Română de Cardiologie pentru auditul calității procedurilor, cu European Society of Cardiology pentru armonizarea protocoalelor, cu European Association of Percutaneous Cardiovascular Interventions (EAPCI) pentru educație medicală continuă, asigură menținerea standardelor.

(d) CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ

Bypass-ul coronarian și valve

Chirurgia cardiovasculară românească s-a dezvoltat substanțial după 1990. Aproximativ 250 de chirurgi cardiovasculari activi la nivelul anului 2026 efectuează peste 10.000 de intervenții anuale, distribuite între cele patru institute principale și câteva centre regionale. Bypass-ul coronarian, intervenție de revascularizare a arterelor coronare obstructionate prin grefe venoase sau arteriale, rămâne cea mai frecventă procedură chirurgicală cardiacă (aproximativ 4.000 de intervenții anual cumulat). Înlocuirea valvelor cardiace afectate (stenozarea aortică degenerativă, regurgitarea mitrală severă) cu proteze mecanice sau biologice, reprezintă a doua categorie ca volum. Cooperarea cu European Association for Cardio-Thoracic Surgery (EACTS) asigură actualizarea protocoalelor chirurgicale.

TAVI

TAVI (Transcatheter Aortic Valve Implantation), procedura de înlocuire a valvei aortice prin cateterism (fără deschiderea toracelui), reprezintă revoluția cardiologiei intervenționale moderne. Introdusă în România în 2008 la Institutul Iliescu, procedura s-a extins gradual la celelalte centre cardiovasculare majore. La nivelul anului 2026, aproximativ 800-1.000 de proceduri TAVI sunt efectuate anual în România, predominant pentru pacienții vârstnici cu stenoză aortică severă care prezintă risc chirurgical ridicat pentru intervenția clasică prin sternotomie. Costurile procedurii (cu valva TAVI de aproximativ 15.000-25.000 euro per pacient) sunt decontate prin Programul Național de Boli Cardiovasculare pentru cazurile cu indicații specifice.

Transplantul cardiac

Transplantul cardiac, intervenția de înlocuire a inimii bolnave cu o inimă donor, se realizează în România prin programul coordonat de Agenția Națională de Transplant. Centrele cu activitate de transplant cardiac cuprind Spitalul Clinic de Urgență Floreasca București (primul transplant cardiac efectuat în 1999 de profesorul Șerban Brădișteanu), Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Iliescu, plus Institutul Inimii Stăncioiu Cluj-Napoca. Numărul anual de transplanturi cardiace rămâne modest (sub 10 anual cumulat), limitat de disponibilitatea redusă a donatorilor. Cooperarea cu Eurotransplant, organizația europeană care coordonează transplanturile între opt state membre, oferă cadrul pentru cooperarea transfrontalieră, deși România nu este încă membru cu drepturi depline al organizației.

(e) ELECTROFIZIOLOGIA ȘI STROKE ALERT

Ablația aritmiilor

Electrofiziologia cardiacă, subspecialitatea dedicată tratamentului aritmiilor cardiace prin proceduri minim invazive, a evoluat substanțial. Ablația cu radiofrecvență, prin care zone aritmogene din inimă sunt distruse prin căldură generată de un cateter introdus prin abord venos, tratează eficient mai multe tipuri de aritmii: fibrilația atrială (cea mai frecventă aritmie cronică, afectând 1-2 la sută din populația adultă), tahicardiile supraventriculare paroxistice, anumite forme de tahicardie ventriculară. La nivelul anului 2026, aproximativ 5.000 de proceduri de ablație sunt efectuate anual în România, predominant în centrele cardiovasculare majore.

Stimulatoare și ICD

Implantarea de stimulatoare cardiace și defibrilatoare cardioverter implantabile (ICD) reprezintă altă componentă importantă a electrofiziologiei. Stimulatoarele cardiace pentru pacienții cu bradicardie simptomatică (peste 8.000 de implantări anuale cumulat în România), ICD-urile pentru pacienții cu risc de moarte cardiacă subită prin aritmii ventriculare maligne (aproximativ 2.000 de implantări anual), resincronizatoarele cardiace (CRT) pentru pacienții cu insuficiență cardiacă severă cu disincronie ventriculară (aproximativ 800 de implantări anual), sunt incluse în Programul Național de Boli Cardiovasculare. Costurile dispozitivelor (între 5.000 și 30.000 euro per pacient, în funcție de complexitate) sunt decontate prin program.

Cooperare EHRA

Cooperarea cu European Heart Rhythm Association (EHRA), structura europeană dedicată aritmiilor cardiace din cadrul European Society of Cardiology, oferă cadrul profesional al specialității. Programele europene de educație medicală continuă, congresele anuale EHRA, plus protocoalele standardizate pentru indicațiile procedurilor, sprijină practica clinică românească. Cooperarea cu producătorii de dispozitive (Medtronic din Statele Unite, Boston Scientific, Abbott, Biotronik din Germania), prin programe de formare pentru implantări complexe, plus prin parteneriate de cercetare clinică, asigură accesul la tehnologiile cele mai noi.

Stroke Units

Centrele specializate pentru AVC (accident vascular cerebral) formează componenta cerebrovasculară a sistemului. Stroke Units, secții dedicate exclusiv tratamentului AVC, oferă protocoalele standardizate de tromboliză cu alteplază pentru AVC ischemic în primele 4-5 ore de la debut, plus trombectomia mecanică prin cateterism cerebral pentru cazurile cu indicații specifice până la 24 de ore. Aproximativ 15 centre Comprehensive Stroke Centers la nivelul anului 2026 oferă trombectomia mecanică, distribuite predominant în orașele universitare (București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Mureș, Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova).

Programul Stroke Alert

Programul Stroke Alert, paralel cu programul STEMI, coordonează transportul direct al pacienților cu suspiciune de AVC ischemic la centrele cu capacitate de tromboliză. Identificarea simptomelor de AVC prin protocolul FAST (Face drooping - asimetrie facială, Arm weakness - slăbiciune brațului, Speech difficulty - dificultăți de vorbire, Time to call - timpul pentru apel) este componentă esențială a educației publice. Mottoul Time is brain (Timpul este creier), promovat de European Stroke Organisation, subliniază urgența intervenției: pentru fiecare minut de întârziere în tratament, mor aproximativ 2 milioane de neuroni.

European Stroke Organisation

Cooperarea cu European Stroke Organisation (ESO), cu sediul la Basel în Elveția, asigură armonizarea protocoalelor. Cooperarea cu Societatea de Neurologie din România (SNR), prin Comisia pentru AVC, sprijină dezvoltarea profesională a sectorului. Cooperarea cu Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), unul dintre cele mai active centre comprehensive stroke din România prin programul coordonat al profesorului Cristian Falup-Pecurariu, oferă model pentru organizarea sistemului. Investițiile prin componenta de sănătate a PNRR finanțează modernizarea Stroke Units în spitalele care nu dispun încă de unități dedicate.

(f) COOPERARE EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE

European Society of Cardiology

Cooperarea cu European Society of Cardiology (ESC), cu sediul la Sophia Antipolis în Franța, oferă cadrul profesional principal. ESC, una dintre cele mai mari societăți medicale din lume cu peste 100.000 de membri, publică ghidurile clinice de referință pentru cardiologi, organizează congresele anuale care reunesc zeci de mii de specialiști, plus coordonează cercetarea cardiovasculară europeană. Societatea Română de Cardiologie (SRC), afiliată ESC, asigură participarea activă a specialiștilor români la activitățile europene. Cooperarea cu European Association of Percutaneous Cardiovascular Interventions (EAPCI), cu European Association for Cardio-Thoracic Surgery (EACTS), cu European Heart Rhythm Association (EHRA), oferă cadre profesionale pentru subspecialitățile cardiovasculare.

ESH, EAS, AHA, ACC

Cooperarea cu European Society of Hypertension (ESH), pentru gestionarea hipertensiunii arteriale, plus cu European Atherosclerosis Society (EAS) pentru dislipidemii, completează arhitectura profesională. Cooperarea cu American Heart Association (AHA) și cu American College of Cardiology (ACC), prin schimburi profesionale și prin recunoașterea reciprocă a anumitor certificări, extinde sfera cooperării internaționale. Cooperarea cu World Heart Federation (WHF), organizația globală pentru sănătatea cardiovasculară cu sediul la Geneva, oferă cadrul global. Programele europene de cercetare cardiovasculară, prin Horizon Europe Cluster 1 Health (8,2 miliarde euro pentru 2021-2027), finanțează studii multinaționale.

Industria farmaceutică

Cooperarea cu industria farmaceutică și cu producătorii de dispozitive medicale, prin parteneriate pentru educație medicală continuă, prin studii clinice multinaționale și prin programe de acces compasional pentru terapiile experimentale, completează arhitectura. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) cooperează cu autoritățile române pentru extinderea accesului la inovații. Programele specifice pentru medicamentele cardiovasculare noi (precum noile anticoagulante orale, inhibitorii PCSK9 pentru dislipidemii severe, sacubitril-valsartanul pentru insuficiența cardiacă), incluse treptat în programele naționale, oferă pacienților români acces la cele mai recente terapii.

Prevenție și acces extins

Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea sistemului cardiovascular românesc. Extinderea programelor de prevenție primară, prin campanii naționale susținute pentru combaterea hipertensiunii, dislipidemiei, fumatului, sedentarismului și obezității, va reduce incidența evenimentelor cardiovasculare majore. Extinderea programelor STEMI și Stroke Alert la toate zonele țării, prin operaționalizarea unor centre noi în zone subdeservite, va îmbunătăți accesul pacienților la tratamentele intervenționale în timp util. Modernizarea Institutului Iliescu, Institutului Stăncioiu Cluj-Napoca, Institutului Cardiovascular Iași, plus a Spitalelor Regionale Cluj-Napoca, Iași și Craiova (finalizate post-2026 prin PNRR), va consolida infrastructura.

Telemedicina cardiovasculară

Telemedicina cardiovasculară reprezintă oportunitate semnificativă. Monitorizarea la distanță a pacienților cu dispozitive cardiace implantate (stimulatoare, ICD, CRT) prin sisteme de telecomunicații dedicate, permite detectarea precoce a problemelor și ajustarea tratamentului fără deplasarea pacientului. Consultațiile virtuale între medicii de familie din zone rurale și cardiologi din centrele de excelență, prin platforme securizate, vor extinde accesul la consultații de specialitate. Aplicațiile mobile pentru auto-monitorizarea tensiunii arteriale, a ritmului cardiac, plus a aderenței la tratamentul antihipertensiv și antiagregant, vor susține pacienții cu boli cronice.

Sistem cardiovascular european

Pe orizontul lung, viziunea conturează un sistem cardiovascular românesc modernizat, bine integrat în arhitectura europeană. Către 2030, indicatorii principali (mortalitatea prin infarct miocardic acut, supraviețuirea la cinci ani după revascularizare coronariană, prognosticul funcțional după AVC ischemic, calitatea vieții pacienților cu insuficiență cardiacă) ar trebui să se apropie de mediile celor mai performante sisteme europene. Cooperarea cu European Society of Cardiology, cu societățile europene de subspecialitate, cu Comisia Europeană prin EU4Health, cu industria farmaceutică inovatoare și cu organizațiile pacienților, va consolida poziția României. Reducerea semnificativă a mortalității cardiovasculare reprezintă obiectivul strategic principal, cu impact major asupra speranței de viață a populației.

SURSE PRINCIPALE

● Programul Național de Boli Cardiovasculare.

● Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Profesor Doctor C. C. Iliescu, București.

● Institutul Inimii Niculae Stăncioiu, Cluj-Napoca.

● Institutul Cardiovascular Sfânta Treime, Iași.

● Programul Național STEMI (din 2007).

● Profesor Carmen Ginghină (Institutul Iliescu).

● Societatea Română de Cardiologie (SRC).

● European Society of Cardiology (ESC), Sophia Antipolis.

● European Association of Percutaneous Cardiovascular Interventions (EAPCI).

● European Stroke Organisation (ESO), Basel.

● Agenția Națională de Transplant (cooperare).

● Horizon Europe Cluster 1 Health: 8,2 mld euro pentru 2021-2027.