Personalul medical reprezintă, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai importante categorii profesionale ale societății românești, cu peste 350.000 de persoane active cumulat în sectorul sanitar public și privat. Componentele principale cuprind aproximativ 75-76 mii medici (în creștere de la 72 mii în 2023), aproximativ 160.000 asistenți medicali generaliști, moașe și asistenți medicali specializați (înregistrați la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România - OAMGMAMR), peste 15.000 farmaciști, mii de psihologi clinici, kinetoterapeuți, biologi medicali, fizioterapeuți, plus alte categorii. Cu toate acestea, deficitul structural rămâne semnificativ: spitalele publice românești au nevoie de aproximativ 9.000 de medici, 1.600 rezidenți și 14.000 asistenți medicali suplimentari pentru acoperirea funcțională a tuturor secțiilor. Distribuția inegală între specialități, plus între mediul urban și rural, generează inegalități persistente în accesul populației la îngrijiri. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) STRUCTURA PERSONALULUI MEDICAL

Personal medical activ total 2026

Aproximativ 350.000

Medici activi 2026

75-76 mii (de la 72 mii în 2023)

Asistenți medicali înregistrați OAMGMAMR

Aproximativ 160.000

Farmaciști activi

Peste 15.000

Deficit medici spitale publice

Aproximativ 9.000

Deficit asistenți spitale publice

Aproximativ 14.000

Deficit rezidenți

Aproximativ 1.600

Salariu rezident 2026 (de la)

9.000 lei net lunar

Cotizație CMR anual

1.200 lei

Cotizație OAMGMAMR anual

1% din salariul de bază

Medici cu Certificat Profesional 2023

822 (în scădere de la 1.049 în 2022)

Universități medicale acreditate

Șase (UMF Carol Davila, Hațieganu, alte)

Locuri rezidențiat anual

Peste 5.000 cumulat

Cadru juridic principal

Legea 95/2006 + legi profesionale

Structura personalului medical românesc s-a transformat semnificativ în ultimele decenii. La nivelul anului 1990, sistemul socialist moștenise o forță de muncă numeroasă (peste 50.000 medici și peste 150.000 asistenți medicali), însă cu calitate inegală a pregătirii și cu salarii foarte modeste. După 1990, sectorul a trecut prin transformări multiple: extinderea învățământului medical superior (cu creșterea numărului de absolvenți anual), aderarea la Uniunea Europeană în 2007 cu posibilitatea recunoașterii calificărilor în toate statele membre, plus emigrarea masivă a profesioniștilor către state cu salarii și condiții de muncă semnificativ mai bune. Sectorul medical privat, dezvoltat după 1990, a generat o piață paralelă pentru personalul medical, cu salarii și condiții frecvent mai bune decât în sectorul public.

Distribuția teritorială a personalului medical reflectă inegalitățile geografice ale României. Concentrarea masivă în orașele mari (București cu peste 17.000 medici, Cluj-Napoca cu peste 5.500, Timișoara cu peste 4.500, Iași cu peste 4.500, Constanța cu peste 3.000), contrastează cu deficitul cronic în mediul rural și în multe orașe mici. Există peste 300 de comune fără medic de familie permanent la nivelul anului 2026, ceea ce obligă populația să călătorească către cele mai apropiate orașe pentru consultații de medicină primară. Această disparitate, deși evidentă și recunoscută, rămâne dificil de combătut din motive economice și sociale: tinerii medici preferă orașele cu universități medicale (pentru continuarea formării profesionale, pentru oportunitățile de carieră, pentru calitatea vieții urbane).

Distribuția pe specialități a medicilor reflectă atât cererea reală a populației, cât și preferințele profesionale ale celor care intră în sistem. Specialitățile cu cel mai mare număr de medici cuprind Medicina de Familie (peste 11.000 medici), Pediatria (peste 4.500), Medicina Internă (peste 4.000), Chirurgia Generală (peste 3.500), Obstetrica-Ginecologia (peste 3.500), Cardiologia (peste 2.500), Neurologia (peste 1.500), plus alte specialități. Specialitățile deficitare la nivelul anului 2026 cuprind anumite specialități chirurgicale cu gărzi grele (precum Neurochirurgia cu sub 500 medici activi, Chirurgia Toracică, Chirurgia Cardiacă), specialitățile cu cazuistică complexă (precum Geriatria, Medicina Paliativă), plus specialitățile cu vârsta medie ridicată a personalului (precum Anatomia Patologică).

(b) MEDICII - 75-76 MII ACTIVI

Evoluție numerică

Numărul medicilor activi în România a crescut treptat în ultimul deceniu. De la aproximativ 60.000 medici activi în 2018, sectorul a ajuns la peste 72.000 medici în 2023, iar trendul de creștere modestă continuă pentru 2025-2026 (estimat peste 74.000 medici în 2025, apropiindu-se de 75-76 mii în 2026). Creșterea anuală de 1-2 la sută este generată predominant de noile cohorte de absolvenți medici și de rezidenți care intră în sistem după finalizarea programelor de formare, parțial compensând emigrarea și retragerile din activitate. Această prognoză optimistă presupune menținerea politicilor de retenție și a atractivității profesiei în țară, vulnerabilă la recrudescența recrutării din partea economiilor vest-europene.

Emigrarea și Certificatele Profesionale

Emigrarea medicilor români către alte state europene reprezintă o problemă persistentă, deși cu intensitate variabilă în diverse perioade. Datele Colegiului Medicilor din România (CMR) arată că în 2023 au fost emise 822 Certificate Profesionale (documentul necesar pentru recunoașterea calificării într-un alt stat membru al Uniunii Europene), în scădere semnificativă față de 1.049 emise în 2022 și față de vârfurile de peste 2.500-3.000 anual din perioada 2010-2015. Această reducere reflectă atât majorările salariale recente în sistemul public românesc (salariile rezidenților pornesc de la 9.000 lei net lunar în 2026, comparativ cu sub 2.000 lei net în 2017), cât și saturarea piețelor de muncă din statele europene tradiționale de destinație.

Destinații europene

Statele europene principale unde emigrează medicii români cuprind Germania (cea mai populară destinație, predominant în landurile vest-germane cu deficit cronic în mediul rural), Franța (mai ales pentru medicii cu pregătire de specialitate avansată), Marea Britanie (deși cu reglementări modificate după Brexit care complică recunoașterea calificărilor românești), Statele Unite (deși cu proces complex de recunoaștere prin examenele USMLE și prin programul ECFMG), Italia, Spania, plus statele scandinave. Salariile oferite de aceste state, frecvent de 3-5 ori mai mari decât în România, plus condițiile de muncă semnificativ mai bune (echipamente moderne, sisteme informatice avansate, gărzi mai puține și mai bine plătite), atrag profesioniștii.

(c) ASISTENȚII MEDICALI - 160.000

Categorii profesionale

Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali specializați reprezintă coloana operațională a sistemului sanitar românesc. Cu aproximativ 160.000 înregistrați la Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), profesia cuprinde mai multe categorii. Asistenții medicali generaliști, categoria cea mai numeroasă (peste 130.000), oferă îngrijiri în spitale (predominant în secțiile clinice, în UPU, în secțiile de terapie intensivă), în cabinete de medicină de familie, în cabinete medicale ambulatorii, plus în structurile de îngrijiri la domiciliu. Moașele, profesie cu tradiție istorică în asistența la naștere, sunt aproximativ 5.000 cumulat. Asistenții medicali specializați (în farmacie, în igienă, în nutriție-dietetică, plus alte specializări), completează spectrul.

OAMGMAMR

OAMGMAMR, structura profesională cu sediul central pe Calea Griviței 77 în Sectorul 1 al Bucureștiului, reglementează aspectele deontologice și profesionale ale exercitării profesiei. Organizația, cu peste 40 filiale județene plus cea bucureșteană, oferă autorizațiile de liberă practică (renoiri anuale obligatorii), organizează cursurile de educație medicală continuă (EMC) obligatorii pentru menținerea autorizației, supraveghează aspectele etice prin Comisia de Disciplină, plus reprezintă interesele profesiei în relația cu autoritățile publice. Cooperarea cu Ordinul Asistenților Medicali din Spania (Consejo General de Enfermería - CGE), prin proiectul lansat în 2024 pentru crearea unui plan de îngrijiri standardizat, plus cu alte structuri europene similare, sprijină dezvoltarea profesiei.

Cooperare ICN

Cooperarea cu Consiliul Internațional al Asistenților Medicali (International Council of Nurses - ICN), cu sediul la Geneva, oferă cadrul global al profesiei. Tema Zilei Internaționale a Asistentului Medical 2026 (Empowered Nurses Save Lives - Asistenți medicali împuterniciți salvează vieți), promovată de ICN, evidențiază necesitatea susținerii profesionale prin condiții de muncă sigure, prin recunoașterea competențelor, plus prin creșterea autorității asistenților medicali în procesul decizional din domeniul sănătății. Programul RESPIRO al OAMGMAMR pentru well-being-ul asistenților medicali și moașelor, plus programele Profesioniști în Echilibru cu webinarii lunare în 2026, sprijină dezvoltarea profesională și personală.

(d) FARMACIȘTI ȘI ALTE PROFESII

15.000 farmaciști

Farmaciștii reprezintă altă componentă esențială a personalului medical. Cu peste 15.000 de farmaciști activi în România la nivelul anului 2026 (înregistrați la Colegiul Farmaciștilor din România - CFR cu sediul la București), profesia cuprinde mai multe categorii. Farmaciștii de comunitate (predominant peste 12.000 dintre cei activi), lucrează în farmaciile de retail (atât în lanțurile mari Catena, Sensiblu, Help Net, Dona, cât și în farmaciile independente). Farmaciștii clinici, profesie cu cerere crescândă în spitalele moderne, oferă consilierea echipelor medicale pentru alegerea optimă a terapiei farmacologice. Farmaciștii industriali lucrează în fabricile farmaceutice (Antibiotice Iași, Terapia Cluj, Biofarm, plus altele).

Reforma profesiei farmaceutice

Reforma profesiei de farmacist, anunțată de ministrul Alexandru Rogobete pentru perioada 2026-2027, vizează extinderea atribuțiilor profesionale după modelul european avansat. Farmaciștii ar putea oferi consultații pentru afecțiuni minore (răceli, dureri lombare ușoare, dispepsie funcțională), administra vaccinuri (predominant vaccinul antigripal pentru adulți), efectua determinări biochimice rapide (tensiunea arterială, glicemia capilară), plus consilia pacienții cronici. Cooperarea cu Pharmaceutical Group of the European Union (PGEU), cu sediul la Bruxelles și reprezentând peste 400.000 farmaciști europeni, oferă cadrul european al reformei. Modelele europene avansate (Olanda, Marea Britanie, statele scandinave), oferă repere pentru România.

Psihologi, kinetoterapeuți, biologi

Alte profesii medicale cu pondere semnificativă cuprind psihologii clinici (peste 3.000 activi în sistemul sanitar, înregistrați la Colegiul Psihologilor din România - CPR), kinetoterapeuții și fiziokinetoterapeuții (peste 5.000), biologii medicali (peste 1.500 activi în laboratoare medicale), biochimiștii medicali (peste 1.000), chimiștii medicali, fizicienii medicali (specialiști pentru aspectele tehnice ale radioterapiei și ale imagisticii medicale), plus alte specializări. Cooperarea cu Ordinul Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din Sistemul Sanitar Românesc (OBBCSSR), cu aproximativ 3.700 membri și sediul la București, plus cu Colegiul Fizioterapeuților din România, asigură cadrul profesional pentru aceste categorii.

(e) FORMARE ȘI SALARIZARE

Cele șase universități

Formarea personalului medical urmează standarde europene riguroase. Cele șase universități de medicină și farmacie acreditate din România (UMF Carol Davila București, UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, UMF Grigore T. Popa Iași, UMF Victor Babeș Timișoara, UMF George Emil Palade Mureș, UMF Craiova), oferă programe complete de licență (6 ani pentru Medicină Generală, 5 ani pentru Farmacie și pentru Medicină Dentară), urmate de programe de rezidențiat în diverse specialități medicale. Anual sunt formați aproximativ 6.000-7.000 de absolvenți cumulat la nivel național, dintre care aproximativ 60-65 la sută sunt români (restul fiind studenți internaționali care plătesc taxe).

Rezidențiatul medical

Rezidențiatul medical, programul de formare pentru obținerea unei specializări, are durată variabilă în funcție de specialitate (3 ani pentru Medicina de Familie, 4 ani pentru majoritatea specialităților clinice, 5-6 ani pentru specialitățile chirurgicale complexe). Anual sunt scoase la concurs peste 5.000 de locuri de rezidențiat cumulat (cu finanțare bugetară pentru aproape toate locurile, salariile rezidenților pornind de la 9.000 lei net lunar). Concursul de rezidențiat, organizat anual de Ministerul Sănătății prin centre de examinare regionale, este unul dintre cele mai competitive procese din învățământul superior românesc. Cooperarea cu Centrul Național de Resurse Umane în Sănătate Publică, plus cu universitățile medicale, asigură cadrul administrativ.

Cooperare europeană UEMS

Cooperarea cu structurile europene oferă cadre suplimentare pentru formare. Recunoașterea automată a calificărilor medicale între statele membre ale Uniunii Europene (prin Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale), permite mobilitatea profesioniștilor români către alte state. Programul Erasmus+ pentru schimburile academice, Programul Marie Skłodowska-Curie pentru programele postdoctorale, plus alte instrumente, sprijină internaționalizarea formării. Cooperarea cu European Union of Medical Specialists (UEMS), cu sediul la Bruxelles, oferă cadrul standardelor europene de formare pentru specialități medicale. Cooperarea cu European Network for Continuing Medical Education (EBA-UEMS), pentru educația medicală continuă, completează arhitectura.

Reforma salarială din 2018

Salarizarea personalului medical reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte ale sectorului. Reforma salarială majoră din 2018, prin care salariile din sistemul sanitar public au fost majorate semnificativ (predominant pentru medicii rezidenți de la sub 2.000 lei net în 2017 la peste 5.000 lei net în 2018, ulterior la 9.000 lei net în 2026), a oprit parțial migrarea masivă a profesioniștilor. Salariile medicilor specialiști în sistemul public variază astăzi între 15.000 și 25.000 lei net lunar (în funcție de specialitate, de vechime, de funcție administrativă), iar cei mai bine plătiți (predominant șefi de secție în spitalele clinice universitare) pot depăși 30.000 lei net lunar.

Reforma gărzilor

Reforma gărzilor medicale, anunțată de ministrul Alexandru Rogobete pentru perioada 2026-2027, vizează diferențierea salarială în funcție de complexitatea specialităților. Trei categorii noi vor fi introduse: gărzile complexe (predominant pentru chirurgie cardiacă, neurochirurgie, terapie intensivă) plătite la maximum, gărzile intermediare (pentru cardiologie intervențională, gastroenterologie intervențională, oncologie medicală), gărzile de bază (pentru specialitățile clinice generale). Excepția acordată sistemului sanitar de la măsura tăierii cu zece la sută a personalului administrației publice, formalizată prin OUG din februarie 2026, oferă protecție suplimentară pentru echilibrul de personal medical.

Sectorul privat complementar

Sectorul privat oferă salarii frecvent semnificativ mai mari decât cele publice, deși cu volume de cazuri mai reduse pentru fiecare specialist. Clinicile private mari (precum MedLife, Regina Maria, Sanador, Spitalul Monza, plus altele), atrag medici experimentați prin pachete salariale competitive, prin condiții moderne de muncă, plus prin oportunități de dezvoltare profesională. Mulți medici activează cumulat în sistemul public și în cel privat, oferind consultații private în afara programului oficial din spitalele publice. Această practică, deși legală, generează tensiuni etice și operaționale (predominant prin alocarea preferențială a pacienților privați pentru intervenții programate în spitalele publice).

(f) COOPERARE ȘI PERSPECTIVE

Comisia Europeană și OMS

Cooperarea cu structurile europene oferă cadrul strategic principal. Comisia Europeană, prin Direcția Generală pentru Sănătate și Siguranța Alimentară (DG SANTE) și prin Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură (DG EAC), coordonează politicile europene privind forța de muncă din sănătate. Joint Action European Programme on Health Workforce, derulat prin participarea statelor membre, oferă cadrul cooperării interstatale pentru gestionarea provocărilor demografice ale forței de muncă. Cooperarea cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), prin Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadrul global. Strategia Globală a OMS privind Resursele Umane pentru Sănătate până în 2030, plus Codul Global de Practică pentru Recrutarea Internațională a Personalului Sanitar, oferă reperele politicilor.

OECD și ECDC

Cooperarea cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), prin rapoartele anuale Health at a Glance care includ date despre forța de muncă din sănătate, oferă cadrul comparativ cu state dezvoltate. Cooperarea cu European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) pentru aspectele de formare a personalului medical privind controlul infecțiilor, plus cu Pharmaceutical Group of the European Union (PGEU) pentru farmaciști, completează arhitectura. Cooperarea cu Consiliul Europei prin Convenția privind protejarea drepturilor omului și a demnității ființei umane în aplicațiile biologiei și medicinei (Convenția de la Oviedo din 1997), oferă cadrul etic.

Organizațiile profesionale europene

Cooperarea cu organizațiile profesionale europene oferă cadre pentru fiecare categorie. Standing Committee of European Doctors (CPME) pentru medici, European Federation of Nurses Associations (EFN) pentru asistenți medicali, Pharmaceutical Group of the European Union (PGEU) pentru farmaciști, European Federation for Specialty Nursing pentru asistenții medicali specializați, plus zeci de alte organizații pentru subspecialități, oferă cadre pentru advocacy și pentru schimburi de bune practici. Cooperarea cu Federația Sindicatelor din Sănătate din România (Federația Sanitas), cu Sindicatul Sanitas din România, plus cu alte federații sindicale, asigură cadrul reprezentării intereselor profesionale.

Reforma Rogobete 2026-2027

Reforma personalului medical, anunțată de ministrul Alexandru Rogobete pentru perioada 2026-2027, cuprinde multiple direcții strategice. Reforma salarială prin reforma gărzilor medicale (cu cele trei categorii noi), majorările specifice pentru specialitățile deficitare (predominant Anestezie Terapie Intensivă, Medicina de Urgență, Medicina de Familie), plus stimulentele pentru medicii care acceptă posturi în mediul rural sau în orașe mici cu deficit, reprezintă obiectivul principal. Reforma cadrului juridic al profesiilor medicale, prin actualizarea Legii 95/2006 și a legilor profesionale specifice, va consolida poziția profesiilor.

Extinderea atribuțiilor

Extinderea atribuțiilor profesionale ale anumitor categorii reprezintă altă direcție a reformei. Asistenții medicali ar putea efectua anumite proceduri actualmente rezervate medicilor (predominant pentru reducerea presiunii asupra acestora din urmă), farmaciștii ar putea oferi consultații pentru afecțiuni minore și ar putea administra vaccinuri, plus categorii precum kinetoterapeuții ar putea avea autonomie sporită pentru anumite intervenții. Aceste reforme, deși contestate parțial de Colegiul Medicilor din România care vede o erodare a competențelor exclusive ale medicilor, sunt aliniate la tendințele europene de optimizare a forței de muncă din sănătate.

Cooperare cu universitățile

Cooperarea cu universitățile medicale pentru extinderea formării reprezintă obiectiv strategic complementar. Majorarea numărului de locuri de rezidențiat în specialitățile deficitare (Anestezie Terapie Intensivă, Medicina de Urgență, Medicina de Familie, Pneumoftiziologie, Geriatrie), prin alocări specifice anuale, va consolida treptat resursele umane. Parteneriatele cu universitățile pentru programele speciale de formare a personalului paramedical (precum tehnicieni de imagistică, asistenți de farmacie, tehnicieni de laborator), vor extinde forța de muncă auxiliară. Cooperarea cu Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC) pentru standardizarea calificărilor profesionale, completează această abordare.

Țintă 85-90 mii medici 2030

Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea personalului medical românesc prin politici structurale și prin investiții semnificative. Atingerea numărului de aproximativ 85-90 mii medici activi (de la 75-76 mii în 2026), prin formarea de aproximativ 6.000-7.000 absolvenți anual cumulat la cele șase universități medicale și prin reducerea emigrării sub 500 medici anual (de la 822 în 2023), reprezintă obiectivul cuantificabil principal. Extinderea numărului de asistenți medicali la peste 180.000 (de la 160.000 în 2026), prin formarea extinsă la școlile postliceale sanitare și prin politicile de retenție, va consolida componenta operațională.

Investiții prin PNRR

Investițiile prin componenta de sănătate a PNRR și prin Programul Operațional Sănătate (POS) pentru modernizarea infrastructurii medicale, plus prin programele europene pentru formarea continuă a personalului, vor crea cadre favorabile retenției. Spitalele Regionale Cluj-Napoca, Iași, Craiova, finalizate post-2026 prin PNRR, vor oferi condiții moderne de muncă comparabile cu spitalele vest-europene, atrăgând profesioniștii cu pregătire avansată. Cooperarea cu structurile profesionale europene (CPME, EFN, PGEU, plus altele), pentru schimburi de bune practici și pentru programe europene comune, va consolida poziția profesiilor românești.

Sistem european integrat

Pe orizontul lung, viziunea conturează un personal medical românesc consolidat numeric, motivat profesional și financiar, plus bine integrat în arhitectura europeană a profesiilor sanitare. Către 2030, indicatorii principali (numărul de medici pe 1.000 locuitori să atingă 4-4,5 de la aproximativ 3,5 în 2026, distribuția echitabilă între urban și rural să se îmbunătățească semnificativ, ratele de migrare să scadă, satisfacția profesională să crească), ar trebui să reflecte transformarea. Cooperarea cu Comisia Europeană prin EU4Health pentru programele specifice ale forței de muncă, cu OMS prin Strategia Globală pentru Resursele Umane în Sănătate până în 2030, cu OECD prin recomandările politicilor publice, plus cu organizațiile profesionale europene, va consolida poziția României. Această evoluție va îmbunătăți semnificativ accesul populației la îngrijiri medicale de calitate.

SURSE PRINCIPALE

● Colegiul Medicilor din România (CMR) - președinte Daniel Coriu.

● OAMGMAMR - Calea Griviței 77, București.

● Colegiul Farmaciștilor din România (CFR).

● Colegiul Psihologilor din România (CPR).

● OBBCSSR - Ordinul Biochimiștilor, Biologilor, Chimiștilor.

● Cele șase universități de medicină și farmacie românești.

● Directiva 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale.

● European Union of Medical Specialists (UEMS).

● International Council of Nurses (ICN), Geneva.

● Standing Committee of European Doctors (CPME).

● OMS - Strategia Globală pentru Resursele Umane în Sănătate 2030.

● Reforma gărzilor (ministrul Alexandru Rogobete 2026-2027).