Industria farmaceutică românească reprezintă, la nivelul anului 2026, un sector strategic cu valoare totală a pieței de aproximativ 8,25 miliarde euro (medicamente cu prescripție 6 miliarde euro, consumer health 2,25 miliarde euro), însă cu producție locală modestă comparativ cu potențialul economic și demografic al țării. Producția internă, evaluată la aproximativ 655 milioane euro anual conform datelor Federației Europene a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA), poziționează România pe locul 21 din 28 de state europene analizate, semnificativ sub potențialul demografic și economic al țării. Cele aproximativ 40 de unități de producție active, distribuite predominant în orașele Iași, Cluj-Napoca, București, Timișoara, Târgu Mureș și Brașov, generează aproximativ 10.000 de locuri de muncă. Schema de ajutor de stat de peste 500 milioane euro pentru producția de medicamente, lansată în 2024 și aplicabilă pentru perioada 2024-2027, plus reforma sectorului anunțată de ministrul Alexandru Rogobete în 2026, vizează consolidarea industriei locale. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) DIMENSIUNEA STRATEGICĂ A INDUSTRIEI
Piața farmaceutică totală România 2026
Aproximativ 8,25 miliarde euro
Medicamente cu prescripție
Aproximativ 6 miliarde euro
Consumer health (OTC)
Aproximativ 2,25 miliarde euro
Producția locală anuală
Aproximativ 655 milioane euro
Poziție în Europa (după producție)
21 din 28 state
Unități de producție active 2026
Aproximativ 40
Companii fabricante înregistrate
158 la Registrul Comerțului
Angajați cumulat industrie farma
Aproximativ 10.000
Producători români principali
Antibiotice Iași, Terapia, Biofarm
Producători străini cu fabrici locale
Zentiva, Gedeon Richter, B. Braun, Sandoz
Schema ajutor de stat
Peste 500 milioane euro 2024-2027
Reglementator principal
ANMDM (Răzvan Prisada președinte)
Asociație patronală principală
ARPIM (medicamente inovatoare)
Asociația producători generici
PRIMER (Dragoș Damian director executiv)
Industria farmaceutică reprezintă, în orice economie modernă, un sector strategic cu impact direct asupra securității sanitare a populației, asupra balanței comerciale prin importuri sau exporturi, plus asupra capacității de cercetare științifică aplicată. România, cu o tradiție farmaceutică care merge până la începutul secolului XX (fabrica Terapia din Cluj a fost înființată în 1921, deci se apropie de un secol de existență la nivelul anului 2026), a moștenit din perioada socialistă o capacitate de producție extinsă care cuprindea aproape întreaga gamă de medicamente esențiale necesare populației. După 1990, sectorul a trecut prin transformări semnificative: privatizări, achiziții de către investitori străini, modernizarea unor capacități, închiderea altora considerate neviabile economic, plus apariția de unități noi.
Importanța strategică a industriei farmaceutice a fost reliefată dramatic în timpul pandemiei COVID-19 din 2020-2022, când lanțurile internaționale de aprovizionare au fost perturbate, plus când dependența unor state de importuri din alte continente (mai ales din China și India pentru substanțele active farmaceutice, API - Active Pharmaceutical Ingredients) a generat probleme acute. Pentru România, dependența de importuri pentru aproximativ 75-80 la sută din medicamentele consumate de populație rămâne o vulnerabilitate strategică majoră. Schema de ajutor de stat de peste 500 milioane euro pentru producția de medicamente, anunțată în 2024 de guvernul de la acea vreme și menținută de guvernul Bolojan în 2026, vizează stimularea investițiilor în capacități noi de producție.
Patriotismul economic, conceptul promovat consistent de patronatele producătorilor români (predominant prin Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România PRIMER, condus executiv de Dragoș Damian de la Terapia Cluj), vizează încurajarea fabricării medicamentelor în țară prin politici publice favorabile: ajutoare de stat pentru investiții în capacități noi, prețuri reglementate atractive pentru producătorii locali, sprijinul exporturilor de medicamente fabricate în România, plus extinderea capacităților de producție pentru substanțele active farmaceutice. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Strategia Farmaceutică Europeană (lansată în noiembrie 2020), prin Critical Medicines Alliance și prin Pharmaceutical Strategy for Europe, oferă cadrul european al efortului.
(b) PRODUCĂTORII ROMÂNI TRADIȚIONALI
Antibiotice Iași
Producătorii români tradiționali cuprind câteva companii importante. Antibiotice Iași, cea mai veche fabrică de antibiotice din România (înființată în 1955, cu primul produs penicilina), este astăzi una dintre cele mai mari companii farmaceutice românești. Cu sediul pe Strada Valea Lupului 1 în Iași, compania produce aproximativ 160 de medicamente generice de uz uman, plus medicamente veterinare, plus este cel mai mare producător de nistatină (substanță activă) din lume. Antibiotice Iași exportă în peste 70 de țări, fiind unul dintre cele mai active companii românești pe piețele internaționale. Investițiile recente (proiectul INOVA a+ de 375 milioane lei cu finanțare europeană de 52 la sută, plus alte proiecte cumulând peste 850 milioane lei pentru perioada 2023-2030), consolidează poziția companiei.
Terapia Cluj-Napoca (Sun Pharma)
Terapia Cluj-Napoca, cu sediul pe Strada Fabricii 124 (acum parte a grupului indian Sun Pharma după achiziția din 2015), este unul dintre cei mai mari producători generici din România. Cu o tradiție de peste un secol (fondată în 1921), Terapia produce o gamă largă de medicamente: cardiovasculare, dermatologice, digestive, neurologice, plus medicamente OTC (over-the-counter). Sun Pharma, multinațională indiană cu sediul central la Mumbai, este una dintre cele mai mari companii de medicamente generice din lume, plus a fost lider de piață în România în 2023 cu 73,6 milioane de unități vândute și cota de piață de 10,2 la sută. Investițiile Terapia Cluj cumulează peste 50 milioane euro în ultimii cinci ani, iar bugetul pentru 2026 este de 15 milioane euro pentru modernizarea site-ului de fabricație și digitalizare.
Biofarm și alți producători
Biofarm București, cu sediul pe Strada Logofătul Tăutu 99 în Sectorul 3, este al treilea mare producător român tradițional. Cu o gamă diversificată de medicamente (predominant pentru uz oral, parenteral și topic), Biofarm este una dintre puținele companii românești listate la Bursa de Valori București (simbol BIO). Compania a anunțat investiții semnificative în extinderea capacităților, plus în diversificarea portofoliului. Alți producători români importanți cuprind Fiterman Pharma Iași (cu sediul pe Strada Moara de Foc 35), specializată în medicamente OTC și produse cosmetice, plus Magistra-T cu sediul în București, specializată în soluții parenterale (perfuzii, soluții injectabile). Cooperarea cu rețelele de distribuție farmaceutică (predominant Mediplus din grupul A&D Pharma, Farmexim, plus alți distribuitori), asigură accesul populației la produsele acestor companii.
(c) PRODUCĂTORII STRĂINI
Zentiva și Gedeon Richter
Producătorii străini cu fabrici locale în România completează arhitectura industrială. Zentiva, companie din grupul francez Sanofi (deși cu activitate semnificativ extinsă în Europa de Est după achiziții succesive), operează două fabrici la București (cu adresele pe Drumul Cooperativei 56 și pe Bulevardul Theodor Pallady 50). Cu o producție anuală de peste 140 milioane de cutii de medicamente, Zentiva este unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice din România. Gedeon Richter România, parte a grupului ungar Gedeon Richter cu sediul la Budapesta, operează la Târgu Mureș pe Strada Cuza-Vodă 99-105. Specializată în medicamente ginecologice (predominant contraceptive orale), în neuropsihiatrice și în cardiovasculare, Gedeon Richter România este o componentă importantă a sectorului local.
B. Braun și Sandoz
B. Braun Medical, parte a grupului german B. Braun (unul dintre cei mai mari producători mondiali de dispozitive medicale și soluții farmaceutice), operează o fabrică modernă la Timișoara (cu adresa pe Calea Buziașului 14). Fabrica produce predominant soluții parenterale (perfuzii cu glucoză, cu electroliți, cu antibiotice), plus seturi de perfuzie și alte dispozitive medicale. Investițiile B. Braun în România au cumulat zeci de milioane euro în ultimii ani, plus extinderea unității este planificată pentru perioada 2026-2028. Sandoz, parte a grupului Novartis (sau acum a Sandoz Group separat după spin-off-ul din 2023), operează unități în România prin filiala locală Labormed-Pharma (parte a grupului Zentiva după achiziție), plus prin parteneriate de fabricare cu Antibiotice Iași.
Stada și alți investitori
Stada Hemofarm, parte a grupului german Stada Arzneimittel, operează o fabrică la Turda, în județul Cluj (cu adresa pe Aleea Plantelor 8). Specializată în medicamente OTC și în anumite categorii de generice, fabrica Stada a beneficiat de investiții semnificative în ultimii ani. Alți producători străini importanți cuprind GlaxoSmithKline cu unități de fabricație și de distribuție la București, Pfizer cu unități de distribuție, plus alți. Investițiile cumulate ale producătorilor străini în România depășesc 200 milioane euro pentru perioada 2020-2030, conform anunțurilor companiilor. Cooperarea cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), patronat care reprezintă companiile farmaceutice inovatoare internaționale în România, oferă cadrul reglementar și de advocacy.
(d) VALOAREA ECONOMICĂ A SECTORULUI
655 milioane euro producție anuală
Valoarea producției farmaceutice românești, deși modestă comparativ cu mediile europene, generează valoare economică semnificativă. Cu aproximativ 655 milioane euro producție anuală locală, sectorul contribuie cu 0,3-0,4 la sută la PIB-ul României. Aproximativ 10.000 de angajați cumulat (numărul a rămas constant în ultimii ani, în pofida modernizărilor tehnologice), majoritatea cu pregătire profesională superioară (chimiști, farmaciști industriali, ingineri în biotehnologii, controlori de calitate), reprezintă forța de muncă specializată a sectorului. Salariile medii în industria farmaceutică, semnificativ peste mediile economice, atrag absolvenți tineri din universitățile de medicină, de farmacie și de chimie aplicată.
Comparație europeană
Comparativ cu state europene cu industrii farmaceutice dezvoltate (Elveția cu peste 59 miliarde euro producție anuală, Germania cu peste 50 miliarde, Franța, Italia, plus Marea Britanie), România rămâne un jucător regional modest. Ungaria, cu o piață internă mai mică decât România, are producție locală de aproximativ 2-3 miliarde euro, sprijinită prin politici industriale specifice care au stimulat investițiile internaționale (în special prin parcurile industriale dedicate cu beneficii fiscale, prin formarea forței de muncă specializate la universitățile tehnice, plus prin programele guvernamentale de export). România poate învăța din experiența ungară pentru consolidarea propriei industrii.
Provocări structurale
Provocările sectorului în România cuprind multiple componente structurale. Procedurile administrative complexe pentru autorizarea de noi medicamente, deși au fost simplificate prin reformele ANMDM din ultimii ani, rămân mai lente decât în statele cu industrii dezvoltate (timpul mediu de la depunerea dosarului la autorizarea finală depășește 18-24 luni, comparativ cu 12-15 luni în multe state europene). Lista de medicamente compensate, document aprobat prin hotărâre de Guvern, este actualizată rar (ultima actualizare semnificativă a fost în mai 2024), ceea ce întârzie accesul pacienților români la inovații. Taxa clawback, mecanism prin care companiile farmaceutice contribuie procentual la cheltuielile excesive ale Casei Naționale de Asigurări (peste plafonul bugetar), afectează atractivitatea pieței românești pentru investitorii internaționali.
(e) REGLEMENTARE ȘI ASOCIAȚII
ANMDM - reglementator principal
Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDM), instituție publică în subordinea Ministerului Sănătății, reprezintă reglementatorul principal al sectorului. Cu sediul la București (Strada Aviator Sănătescu 48, Sectorul 1), ANMDM are atribuții complexe: autorizarea de noi medicamente pentru piața românească (atât pentru cele cu autorizare națională, cât și pentru cele cu autorizare europeană prin procedurile centralizate ale EMA), supravegherea calității medicamentelor existente pe piață (prin laboratoarele proprii și prin inspecții la fabricile producătoare), monitorizarea efectelor adverse ale medicamentelor (farmacovigilența), plus reglementarea dispozitivelor medicale.
Modernizarea sub Răzvan Prisada
Conducerea ANMDM de către Răzvan Prisada, președinte al agenției la nivelul anului 2026, a fost marcată de eforturi de modernizare și de digitalizare. Proiectul de digitalizare a instituției, în valoare de aproximativ 4 milioane euro, vizează eliminarea hârtiei din procesele administrative și introducerea unor sisteme electronice integrate (țintă: maximum două foi A4 consumate per angajat pe lună). Realizarea noului nomenclator al medicamentelor de uz uman, în cooperare cu Ministerul Sănătății și cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), va înlocui codurile CIM introduse temporar în 2009. Timpul mediu de evaluare a medicamentelor a scăzut de la 220 zile (în 2015) la 94 zile (în 2024), continuând tendința descendentă.
Cooperare europeană EMA
Cooperarea ANMDM cu European Medicines Agency (EMA), cu sediul la Amsterdam, este componentă esențială a activității. Pentru medicamentele autorizate prin procedura centralizată EMA (predominant cele inovatoare și medicamentele orfane pentru boli rare), ANMDM gestionează aplicarea pe piața românească. Pentru medicamentele autorizate prin procedurile descentralizate sau de recunoaștere reciprocă, ANMDM cooperează cu agențiile competente din alte state membre. Cooperarea cu Heads of Medicines Agencies (HMA), structura coordonatoare a agențiilor naționale europene, oferă cadrul cooperării operaționale. Cooperarea cu Pharmaceutical Inspection Co-operation Scheme (PIC/S), pentru armonizarea standardelor de bună practică de fabricație (GMP - Good Manufacturing Practice), asigură conformitatea internațională a producătorilor români.
ARPIM și companiile inovatoare
Patronatele și asociațiile profesionale joacă roluri importante în advocacy și în coordonarea sectorului. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), patronat care reprezintă peste 25 de companii farmaceutice multinaționale active în România (precum Sanofi, Pfizer, GSK, Novartis, Roche, Bayer, Boehringer Ingelheim, AstraZeneca, MSD, plus alte), cooperează cu autoritățile române pentru extinderea accesului la medicamentele inovatoare, pentru actualizarea Listei medicamentelor compensate, plus pentru protejarea cadrului de proprietate intelectuală. ARPIM organizează anual ZF Health & Pharma Summit, eveniment major al sectorului, plus diverse studii și analize despre piața românească.
PRIMER și producătorii români
Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER), reprezentantul producătorilor români de medicamente generice, cooperează similar pentru advocacy. Cu Dragoș Damian (CEO Terapia Cluj) în funcția de director executiv la nivelul anului 2026, PRIMER promovează în mod consecvent ideea patriotismului economic în sectorul farmaceutic: stimularea fabricării medicamentelor în România prin politici publice favorabile, sprijinul exporturilor, plus extinderea capacităților de producție pentru substanțe active. Cooperarea cu Comisia Europeană pentru programele de stimulare a producției locale (precum Critical Medicines Act, în discuție la nivel european), oferă cadrul european al efortului.
EFPIA și Medicines for Europe
Cooperarea cu Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA), cu sediul la Bruxelles, reprezintă industria inovatoare la nivel european, oferind cadrul comparativ și de advocacy. Medicines for Europe (anterior cunoscută ca European Generic and Biosimilar medicines Association EGA), federația europeană a producătorilor de generice și biosimilare, oferă cadrul similar pentru sectorul generic. Cooperarea cu European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations pentru cercetarea aplicată, cu European Medicines Manufacturers Association (EMMA), plus cu producători specifici prin parteneriate bilaterale, completează arhitectura europeană.
(f) COOPERAREA EUROPEANĂ ȘI PERSPECTIVE
Strategia Farmaceutică Europeană
Cooperarea cu Comisia Europeană oferă cadrul strategic principal al sectorului. Strategia Farmaceutică Europeană, lansată în noiembrie 2020 de Comisia Europeană prin DG SANTE, are patru piloni: asigurarea accesului pacienților la medicamente accesibile financiar, sprijinirea competitivității industriei farmaceutice europene și a inovației, consolidarea rezilienței sistemelor sanitare prin diversificarea lanțurilor de aprovizionare, plus poziționarea Europei ca lider mondial în reglementarea farmaceutică. Cooperarea cu Critical Medicines Alliance, înființată în aprilie 2024 ca răspuns la deficitele de medicamente identificate în Uniunea Europeană, vizează identificarea medicamentelor critice și sprijinirea producției europene a acestora.
HERA și Critical Medicines Alliance
Cooperarea cu Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA), înființată în septembrie 2021 la Bruxelles ca răspuns direct la lecțiile pandemiei COVID-19, oferă cadrul pregătirii pentru urgențe sanitare. HERA coordonează achizițiile comune europene pentru medicamente strategice (precum vaccinurile, antiviralele, antibioticele de ultimă linie), gestionează stocurile europene de rezervă, plus finanțează cercetarea aplicată pentru terapii noi. Cooperarea cu European Investment Bank (BEI) pentru finanțarea proiectelor strategice ale producătorilor europeni, cu European Innovation Council pentru cercetarea de frontieră, plus cu Horizon Europe Cluster 1 Health (8,2 miliarde euro pentru 2021-2027), completează arhitectura financiară.
Finanțare europeană
Programele europene de finanțare pentru industria farmaceutică românească oferă oportunități semnificative. Schema de ajutor de stat de peste 500 milioane euro pentru producția de medicamente, lansată în 2024 cu finanțare cumulată din bugetul național și din fonduri europene, finanțează proiectele majore: extinderea capacităților de producție pentru medicamente generice și biosimilare, înființarea de centre noi de cercetare-dezvoltare aplicată, modernizarea fabricilor existente cu tehnologii moderne, plus extinderea în arii noi (precum producția de substanțe active farmaceutice). Proiectul INOVA a+ al Antibiotice Iași (375 milioane lei cu finanțare europeană de 52 la sută), plus proiectele similare ale altor producători, sunt exemplele cele mai vizibile ale aplicării acestor instrumente.
Țintă: producție 1-1,5 mld euro
Perspectiva pentru orizontul 2030 vizează consolidarea industriei farmaceutice românești prin investiții strategice și prin politici publice favorabile. Extinderea producției locale către 1-1,5 miliarde euro anual (de la 655 milioane în 2026), prin investițiile în derulare ale producătorilor români și prin atragerea investitorilor străini, reprezintă obiectivul cuantificabil. Extinderea exporturilor către piețele internaționale, mai ales pentru medicamente generice cu cost competitiv, oferă oportunitatea de creștere prin balanță comercială pozitivă. Cooperarea cu PRIMER pentru consolidarea conceptului de patriotism economic și cu ARPIM pentru extinderea accesului la medicamentele inovatoare, completează această abordare.
Reforma Rogobete 2026
Reforma sectorului 2026, anunțată de ministrul Alexandru Rogobete, cuprinde multiple direcții. Actualizarea Listei medicamentelor compensate, blocată pentru perioade lungi de motive birocratice și financiare, este obiectivul imediat. Optimizarea procedurilor administrative pentru autorizarea de noi medicamente, prin digitalizarea ANMDM și prin simplificarea documentațiilor necesare, va reduce timpii de acces ai pacienților români la inovații. Reforma mecanismului de taxă clawback, prin care companiile farmaceutice contribuie la finanțarea sistemului public, vizează un echilibru mai bun între susținerea bugetară și atractivitatea pieței românești pentru investitorii internaționali.
Sistem european integrat
Pe orizontul lung, viziunea conturează o industrie farmaceutică românească modernizată, bine integrată în arhitectura europeană, capabilă să ofere securitate sanitară prin producția locală a medicamentelor esențiale și să contribuie semnificativ la balanța comercială prin exporturi. Către 2030, indicatorii principali (valoarea producției locale, ponderea exporturilor, numărul de noi medicamente autorizate anual, durata medie a procesului de autorizare) ar trebui să se apropie de mediile europene. Cooperarea cu Comisia Europeană prin Strategia Farmaceutică Europeană, cu HERA pentru achizițiile strategice, cu EMA pentru autorizarea medicamentelor, cu industria farmaceutică inovatoare și cu producătorii români tradiționali, va consolida poziția României. Această evoluție va proteja semnificativ securitatea sanitară a populației și va crea valoare economică pentru societate.
SURSE PRINCIPALE
● Schema de ajutor de stat pentru producția de medicamente (peste 500 mil euro).
● Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM).
● Răzvan Prisada - președinte ANMDM 2026.
● ARPIM - Asociația Română Producătorilor Internaționali de Medicamente.
● PRIMER - Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România.
● Antibiotice Iași - Proiectul INOVA a+ (375 mil lei).
● Terapia Cluj-Napoca (grupul Sun Pharma din India).
● Strategia Farmaceutică Europeană (lansată noiembrie 2020).
● Critical Medicines Alliance (aprilie 2024).
● HERA - Autoritatea Europeană Urgențe Sanitare, Bruxelles.
● EMA - European Medicines Agency, Amsterdam.
● EFPIA - Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice.