South-Eastern Europe Health Network (SEEHN), Rețeaua de Sănătate pentru Europa de Sud-Est, reprezintă, la nivelul anului 2026, una dintre cele mai consolidate inițiative regionale pentru cooperarea sanitară în Europa de Sud-Est. Înființată în 2001 prin Memorandum-ul de la Dubrovnik semnat de șefii de stat și de miniștrii sănătății din statele participante, SEEHN reunește în prezent nouă state membre din regiune: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Israel (asociată), Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, România, Serbia. Cu sediul secretariatului permanent la Skopje, Macedonia de Nord (transferat din Belgrad în 2017), SEEHN funcționează ca platformă regională pentru schimburile de bune practici, pentru cooperarea pe aspecte specifice (predominant boli transmisibile, boli netransmisibile, sănătate mintală, sisteme sanitare), plus pentru reprezentarea intereselor regionale în arhitectura europeană și globală. Pentru România, participarea la SEEHN oferă cadre semnificative pentru cooperarea cu state vecine și cu state cu provocări sanitare similare. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) ISTORIA SEEHN

SEEHN - secretariat

Skopje, Macedonia de Nord

Înființată

2001 prin Memorandum-ul Dubrovnik

State membre

9 state din Europa de Sud-Est

State principale

Albania, Bosnia, Bulgaria, Croația

Continuare

Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru

Continuare

România, Serbia

Stat asociat

Israel

Cooperare cu OMS

Strânsă prin Biroul Regional Copenhaga

Cooperare cu UE

Prin programele specifice

Domenii principale

Boli transmisibile, NCDs, sănătate mintală

Centre regionale de dezvoltare

Multiple în diverse state membre

Programe finanțate

Cumulat zeci milioane euro

Reprezentare română

Ministerul Sănătății + INSP

Cooperare cu Moldova

Strânsă datorită relațiilor speciale

Istoria SEEHN începe în 2001, în contextul reconstrucției post-conflict a regiunii Balcanilor de Vest după războaiele iugoslave din anii 1990. Memorandum-ul de la Dubrovnik, semnat la 31 august 2001 de șefii de stat și de miniștrii sănătății din statele inițiale participante (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, Moldova, România, Serbia), a stabilit cadrul cooperării regionale. Inițiativa a fost sprijinită activ de Comisia Europeană, de Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (înlocuit ulterior cu Consiliul de Cooperare Regională - RCC), de Organizația Mondială a Sănătății prin Biroul Regional pentru Europa, plus de mai multe guverne donatoare (predominant Italia, Norvegia, Elveția, Suedia, Țările de Jos, Slovenia).

Evoluția SEEHN cuprinde multiple etape importante. Faza I (2001-2008) a stabilit cadrele instituționale prin SEE Health Network Project finanțat de Comisia Europeană și de donatorii externi, prin definirea priorităților comune, prin constituirea secretariatului inițial la Belgrad. Faza II (2008-2017) a consolidat cooperarea prin extinderea la noi membri (predominant prin asocierea Israelului în 2008, prin includerea Muntenegrului după independența din 2006), prin elaborarea Strategiei SEEHN 2010-2020 adoptată la Banja Luka în 2010, prin operaționalizarea centrelor regionale de dezvoltare specializate.

Faza III (2017-prezent) a consolidat structura instituțională prin transferul secretariatului la Skopje în 2017 (oferind cadrul administrativ stabil într-un stat din regiune), prin elaborarea noii Strategii SEEHN 2020-2025 (adoptată la summit-ul ministerial din 2019), plus prin pregătirea Strategiei SEEHN 2026-2030 în finalizare. Pandemia COVID-19 din 2020-2022 a consolidat semnificativ rolul SEEHN, prin coordonarea răspunsului regional, prin schimburile de informații epidemiologice între state membre, prin cooperarea pentru aspectele de vaccinări și de pregătire la urgențe. Pentru România, participarea consolidată la SEEHN în această perioadă a oferit cadre semnificative pentru cooperarea regională.

(b) STRUCTURA INSTITUȚIONALĂ

Consiliu și Comitet Executiv

Structura organizațională a SEEHN cuprinde multiple componente. Consiliul de Sănătate al SEEHN (Health Council), organul de conducere politică format din miniștrii sănătății ai statelor membre, se reunește anual pentru deciziile strategice. Comitetul Executiv (Executive Committee), format din reprezentanți permanenți ai statelor membre, gestionează aspectele operaționale curente. Secretariatul Permanent SEEHN cu sediul la Skopje, condus de un Secretar Executiv (Snežana Čičević din Serbia pentru mandatul actual), oferă cadrul administrativ și tehnic. Pentru România, reprezentarea în structurile SEEHN se realizează prin Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), prin direcțiile specializate.

RHDCs - centre regionale

Centrele Regionale de Dezvoltare (Regional Health Development Centres - RHDCs) ale SEEHN, găzduite de state membre cu cooperarea celorlalți participanți, oferă cadrele operaționale specifice. RHDC pentru sănătate mintală cu sediul la Skopje (Macedonia de Nord), pentru aspectele specifice ale sănătății mintale în regiune. RHDC pentru boli netransmisibile cu sediul la Podgorica (Muntenegru), pentru aspectele specifice ale NCDs. RHDC pentru tuberculoză și pentru sănătatea respiratorie cu sediul la Sofia (Bulgaria), pentru aspectele specifice ale tuberculozei (problemă persistentă în multiple state membre). RHDC pentru sănătatea sexuală și reproductivă cu sediul la Sarajevo (Bosnia și Herțegovina), pentru aspectele specifice. RHDC pentru forța de muncă sanitară cu sediul la București (România), pentru aspectele specifice ale resurselor umane sanitare.

RHDC forța de muncă București

RHDC pentru forța de muncă sanitară cu sediul la București, găzduit de România, reprezintă contribuție semnificativă a țării la cooperarea regională. Coordonat de Ministerul Sănătății român cu cooperarea Centrului Național pentru Coordonarea Politicilor Salariale și Profesionale, RHDC pentru forța de muncă sanitară lucrează pe multiple direcții: planificarea forței de muncă sanitare la nivel regional, schimburile profesionale între statele membre, programele de formare profesională comune, aspectele de migrație sanitară între state. Pentru România, găzduirea acestui RHDC oferă cadre pentru abordarea sistematică a provocărilor specifice ale forței de muncă sanitare.

(c) STRATEGII ȘI PRIORITĂȚI

Strategia 2020-2025

Strategia SEEHN 2020-2025, adoptată la summit-ul ministerial din 2019, cuprinde prioritățile strategice ale rețelei. Cele patru direcții principale acoperă consolidarea cooperării regionale pentru pregătirea la urgențe sanitare (consolidată semnificativ după experiența COVID-19), combaterea bolilor netransmisibile prin abordări regionale comune, consolidarea sistemelor sanitare prin schimburi de bune practici, plus consolidarea cooperării cu structurile europene (predominant cu Comisia Europeană prin DG SANTE, cu ECDC) și cu structurile globale (predominant cu OMS Europe).

Strategia 2026-2030

Strategia SEEHN 2026-2030, în finalizare în 2026, va prioritiza aspectele post-pandemice. Componentele principale cuprind consolidarea pregătirii regionale la pandemii viitoare (predominant prin cooperarea cu European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC, prin cooperarea cu HERA prin programele specifice), combaterea rezistenței antimicrobiene prin abordări regionale (predominant prin Joint Action AMR cu finanțare europeană), transformarea digitală a sistemelor sanitare regionale prin cooperarea cu European Health Data Space, sănătatea mintală prin programele specifice ale RHDC Skopje. Cooperarea cu Strategia OMS Europe pentru perioada 2026-2030 (European Programme of Work), asigură coerența cu cadrul european.

Priorități regionale

Prioritățile specifice ale SEEHN pentru regiunea Europei de Sud-Est cuprind multiple componente. Combaterea tuberculozei, problemă persistentă în multiple state membre (cu rate semnificative comparativ cu mediile europene), reprezintă prioritate. Combaterea hepatitelor virale (predominant hepatita C cu prevalență ridicată în România și în alte state), cuprinde altă prioritate. Sănătatea maternă și infantilă, combaterea HIV/SIDA, combaterea diabetului și a hipertensiunii arteriale (cu prevalențe ridicate în regiune), oferă cadre suplimentare. Cooperarea cu Programul Național de Tuberculoză al României, cu Programul Național de Hepatită Virală, cu Programul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, asigură cadrul național.

(d) PROGRAME REGIONALE

Joint Action specifice

Programele regionale specifice ale SEEHN cuprind multiple inițiative emblematice. Joint Action SEEHN pentru consolidarea capacității de răspuns la urgențe sanitare, derulată cu cofinanțare europeană semnificativă, oferă cadre operaționale. Programul SEEHN pentru combaterea tuberculozei, coordonat de RHDC Sofia, oferă cadre comune pentru statele membre. Programul SEEHN pentru sănătatea mintală, coordonat de RHDC Skopje, integrează aspectele specifice ale post-pandemiei (cu creșteri semnificative ale anxietății, depresiei, plus alte patologii mintale). Programul SEEHN pentru forța de muncă sanitară, coordonat de RHDC București, abordează aspectele regionale ale migrației sanitare.

Cooperare cu Comisia Europeană

Cooperarea SEEHN cu Comisia Europeană oferă cadre integrate semnificative. Programele finanțate prin EU4Health, prin Horizon Europe Cluster 1 Health, prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA III) pentru statele candidate (predominant Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia), prin Instrumentul European pentru Vecinătate (NDICI - Global Europe) pentru statele asociate (predominant Moldova), oferă cadre semnificative. Pentru România, ca stat membru UE, accesul la finanțările europene pentru cooperarea regională oferă cadre.

Conferințe și evenimente

Conferințele și evenimentele SEEHN oferă cadre pentru cooperarea operațională. Forumul anual al miniștrilor sănătății SEEHN (organizat alternativ în statele membre), oferă cadrul deciziilor strategice. Reuniunile periodice ale Comitetului Executiv (de cel puțin două ori pe an), oferă cadrul operațional curent. Conferințele tematice specifice (predominant pentru aspectele de combatere a tuberculozei, pentru aspectele de sănătate mintală, pentru aspectele de forță de muncă sanitară), oferă cadre pentru schimburile de bune practici. Webinarele virtuale, intensificate după pandemia COVID-19, oferă cadre suplimentare pentru cooperarea continuă.

(e) COOPERARE GLOBALĂ ȘI ROMÂNIA

Cooperare cu OMS

Cooperarea SEEHN cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prin Biroul Regional pentru Europa cu sediul la Copenhaga, oferă cadrul global complementar. Acordurile de cooperare SEEHN-OMS, semnate la înființare în 2001 cu actualizări periodice, oferă cadrul oficial. Programele comune cuprind aspectele de Country Cooperation Strategies pentru fiecare stat membru SEEHN, aspectele de Joint Programmatic Notes pentru abordări comune, aspectele de Joint Action pentru proiecte specifice. Cooperarea cu OMS pentru aspectele de International Health Regulations (IHR), pentru Joint External Evaluation (JEE) cu evaluări specifice statelor membre, oferă cadre suplimentare.

Cooperare cu ECDC și HERA

Cooperarea SEEHN cu European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) cu sediul la Stockholm, oferă cadre tehnice pentru supraveghere epidemiologică. Cooperarea consolidată după pandemia COVID-19 prin programe specifice pentru sprijinirea statelor SEEHN cu capacități limitate de supraveghere, oferă cadre. Pentru statele candidate la UE, ECDC oferă programe de capacity building pentru pregătirea aderării. Cooperarea cu European Medicines Agency (EMA) cu sediul la Amsterdam pentru aspectele farmaceutice, oferă cadre pentru cooperarea regională. Cooperarea cu HERA pentru aspectele de pregătire la urgențe, oferă cadre suplimentare.

Cooperare cu RCC și OECD

Cooperarea SEEHN cu Consiliul de Cooperare Regională (Regional Cooperation Council - RCC) cu sediul la Sarajevo, succesorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, oferă cadre regionale extinse. RCC, structura politică pentru cooperarea regională în multiple sectoare, oferă cadre instituționale pentru cooperarea sanitară prin SEEHN. Cooperarea cu Inițiativa Centrală Europeană (CEI), cu Carpathian Convention pentru aspectele de One Health (sănătate umană, animală, mediu), oferă cadre tematice. Pentru aspectele specifice, cooperarea cu Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD) pentru aspectele de politici sanitare comparative, oferă cadre globale.

Cooperare instituțională română

Beneficii pentru România

Beneficiile cooperării României cu SEEHN cuprind multiple componente. Pentru aspectele de combatere a tuberculozei, cooperarea cu RHDC Sofia plus cu programele regionale, oferă cadre pentru consolidarea Programului Național de Tuberculoză. Pentru aspectele de sănătate mintală, cooperarea cu RHDC Skopje plus cu programele regionale, oferă cadre. Pentru aspectele de forță de muncă sanitară (cu RHDC găzduit de România), cooperarea cu statele membre pentru abordarea migrației sanitare regionale, oferă cadre. Pentru aspectele specifice de cooperare bilaterală cu Moldova (datorită relațiilor speciale culturale și lingvistice), cooperarea consolidată prin SEEHN, oferă cadre suplimentare.

Cooperare specială cu Moldova

Cooperarea cu Moldova prin SEEHN merită atenție specifică datorită relațiilor speciale. Moldova, stat asociat la Uniunea Europeană prin Acordul de Asociere consolidat după 2022, beneficiază de cooperarea bilaterală cu România în multiple sectoare inclusiv sanitar. Acordurile bilaterale între Ministerul Sănătății român și Ministerul Sănătății moldovenesc, plus cooperarea instituțională între INSP și instituțiile similare din Moldova, oferă cadre extinse. Cooperarea pentru aspectele de schimburi profesionale (predominant pentru medicii moldoveni care lucrează în România cu salarii și condiții superioare), pentru aspectele de formare medicală (cu cooperarea universităților medicale din ambele state), pentru aspectele de cooperare în pregătirea la urgențe (predominant în contextul conflictului din Ucraina), oferă cadre semnificative.

(f) SUMMIT-URI ȘI PERSPECTIVE

Disparități între state

Provocările SEEHN la nivelul anului 2026 cuprind multiple dimensiuni structurale. Disparitățile semnificative între statele membre (cu state membre UE precum Bulgaria, Croația, România, plus state candidate la UE și state asociate cu sisteme sanitare cu capacități diferite), generează provocări pentru cooperarea uniformă. Cooperarea diferențiată prin programe specifice pentru aspectele particulare, oferă cadre pentru abordarea disparităților. Resursele financiare limitate ale SEEHN, cumulate din contribuțiile statelor membre plus din finanțările externe, generează provocări pentru proiectele ambițioase. Cooperarea cu Comisia Europeană prin programele specifice (EU4Health, Horizon Europe, IPA III, NDICI), oferă cadre pentru cofinanțare.

Tensiuni geopolitice

Tensiunile geopolitice regionale, deși istoric reduse după 2010, persistă în multiple aspecte. Pentru cooperarea sanitară regională, depășirea tensiunilor istorice (predominant între state cu istorii complicate ale conflictelor anilor 1990), oferă cadre pentru cooperarea operațională. SEEHN ca platformă neutră pentru cooperare profesională, dincolo de tensiunile politice, oferă cadrul operațional. Cooperarea cu structurile politice europene și globale, oferă cadre pentru consolidarea cooperării regionale. Pentru România, rolul de stat membru UE și de stat cu cooperare consolidată cu toate statele SEEHN, oferă cadre pentru contribuții semnificative.

Migrația sanitară regională

Migrația sanitară regională, problemă semnificativă a statelor SEEHN, cuprinde dimensiune importantă. Cu zeci de mii de profesioniști medicali din statele SEEHN emigrați către state UE cu salarii și condiții superioare (predominant Germania, Franța, Marea Britanie din afara UE, Italia, Spania), deficitul de personal medical în statele de origine se accentuează. Pentru România, migrația medicilor români către alte state UE generează provocări structurale. RHDC pentru forța de muncă sanitară cu sediul la București, lucrează pe această problemă prin programe specifice (predominant pentru identificarea cauzelor migrației, pentru propunerea de soluții, pentru cooperarea regională).

Summit-uri ministeriale

Summit-urile ministeriale SEEHN oferă cadrul deciziilor strategice de cel mai înalt nivel. Summit-ul ministerial din 2023 organizat la Tirana (Albania), summit-ul din 2024 organizat la București (România), summit-ul din 2025 organizat la Skopje (Macedonia de Nord), summit-ul din 2026 planificat la Belgrad (Serbia), oferă cadrele anuale de cooperare politică. Pentru România, găzduirea summit-ului din 2024 a oferit cadre pentru consolidarea rolului regional. Deciziile adoptate la summit-uri (predominant prin Declarațiile Ministeriale comune), oferă cadrele strategice pentru perioada următoare.

Declarații ministeriale

Declarațiile Ministeriale ale SEEHN, adoptate periodic la summit-uri, oferă cadre pentru consolidarea cooperării. Declarația de la București din 2024, adoptată sub președinția română a SEEHN, a evidențiat prioritățile post-pandemice (predominant consolidarea pregătirii la pandemii viitoare prin cooperarea cu HERA și cu ECDC, combaterea rezistenței antimicrobiene prin Joint Action, transformarea digitală a sistemelor sanitare prin cooperarea cu European Health Data Space). Declarațiile ulterioare (de la Skopje din 2025, planificată de la Belgrad din 2026), continuă cadrele strategice cu actualizările specifice fiecărui an.

Cooperare cu structurile politice

Cooperarea cu structurile politice europene asigură cadrele instituționale ale Declarațiilor. Participarea Comisarului european pentru sănătate (Olivér Várhelyi pentru mandatul 2024-2029), a directorului regional OMS Europe (Hans Henri P. Kluge din februarie 2020), a Secretarului General OECD (Mathias Cormann din iunie 2021), la summit-urile SEEHN, oferă cadre pentru integrarea cu cadrele globale și europene. Cooperarea cu Parlamentul European prin Comisia ENVI, cu Consiliul Uniunii Europene prin Configurația EPSCO, asigură cadrul democratic.

Strategia 2026-2030 finalizată

Perspectiva pentru perioada 2026-2030 vizează consolidarea SEEHN ca platformă regională pentru cooperarea sanitară. Finalizarea Strategiei SEEHN 2026-2030 (anticipată 2026 cu adoptare la summit-ul ministerial), va consolida cadrele strategice. Extinderea cooperării regionale prin programe specifice (predominant pentru combaterea tuberculozei prin RHDC Sofia, pentru sănătatea mintală prin RHDC Skopje, pentru forța de muncă sanitară prin RHDC București, plus prin alte direcții), va consolida cadrele operaționale. Cooperarea consolidată cu Comisia Europeană prin programele specifice, cu OMS prin Biroul Regional Copenhaga, va consolida cadrul instituțional.

Rol regional consolidat

Pentru România, perspectiva consolidării rolului regional prin SEEHN vizează multiple componente. Consolidarea RHDC pentru forța de muncă sanitară cu sediul la București, prin investiții și prin programe extinse, va consolida poziția regională. Cooperarea consolidată cu Moldova prin SEEHN (cu accent pe schimburile profesionale, pe formarea comună, pe pregătirea la urgențe), va consolida cadrele bilaterale. Participarea extinsă la consorții regionale pentru proiecte europene (predominant prin Horizon Europe Cluster 1 Health, prin EU4Health), va consolida cooperarea cu statele membre. Numărul de experți români activi în structurile SEEHN ar trebui să atingă peste 40 până în 2030 (de la sub 25 în 2026).

SEEHN platformă centrală

Pe orizontul lung, viziunea conturează un SEEHN consolidat, platformă regională centrală în arhitectura europeană sanitară. Către 2030, indicatorii principali (implementarea Strategiei SEEHN 2026-2030, eficacitatea RHDCs, calitatea cooperării cu Comisia Europeană și cu OMS, capacitatea de răspuns la urgențe regionale, satisfacția statelor membre cu cooperarea), ar trebui să se apropie de standardele de excelență regională. Cooperarea cu Comisia Europeană prin DG SANTE, cu OMS prin Biroul Regional Copenhaga, cu ECDC și cu HERA pentru aspectele specifice, cu RCC pentru cadrul regional politic, va consolida cadrul. Pentru România, această evoluție va îmbunătăți semnificativ poziția regională în arhitectura europeană sanitară prin contribuții consolidate la cooperarea regională.

SURSE PRINCIPALE

● SEEHN - Memorandum-ul Dubrovnik (31 august 2001).

● Secretariat permanent Skopje (din 2017).

● 9 state membre + Israel asociat.

● RHDC forța de muncă sanitară - București (România).

● RHDC tuberculoză - Sofia (Bulgaria).

● RHDC sănătate mintală - Skopje (Macedonia de Nord).

● RHDC NCDs - Podgorica (Muntenegru).

● Strategia SEEHN 2020-2025 (Banja Luka 2019).

● Declarațiile Ministeriale București 2024, Skopje 2025.

● Consiliul Cooperare Regională (RCC) Sarajevo.

● Programe IPA III pentru state candidate.

● OMS Biroul Regional Europa cu cooperare directă.