Formatul București 9 (B9), platforma diplomatică pentru cooperarea statelor de pe Flancul Estic al NATO, reprezintă inițiativa cu cel mai amplu profil regional al cooperării strategice românești. Lansată la 4 noiembrie 2015 prin inițiativa comună a Președintelui Klaus Iohannis și a Președintelui polonez Andrzej Duda, formatul integrează 9 state aliate de pe Flancul Estic: România, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania. Cu participarea consolidată a statelor nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) post-aderarea Finlandei (2023) și Suediei (2024) la NATO, formatul extinde cadrele către o nouă axă strategică Marea Baltică - Marea Neagră. Summitul B9 din 13 mai 2026, găzduit la Palatul Cotroceni de Președintele Nicușor Dan, cu tema oficială Delivering More for Transatlantic Security, oferă cadre strategice fundamentale înainte de Summitul NATO de la Ankara (iulie 2026). Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.
(a) ORIGINEA ȘI EVOLUȚIA B9
Lansare format B9
4 noiembrie 2015, București
Inițiatori
Klaus Iohannis (RO) și Andrzej Duda (PL)
Membri B9
9 state aliate flanc estic
Componente state baltice
Estonia, Letonia, Lituania
Componente Europa Centrală
Cehia, Slovacia, Ungaria
Componente sud-est europene
România, Bulgaria
Pivot polonez
Polonia
Summit B9 13 mai 2026
Palatul Cotroceni
Temă summit 2026
Delivering More for Transatlantic Security
Lideri prezenți 2026
Mark Rutte, Karol Nawrocki, Volodimir Zelenski
State nordice participante
Finlanda, Norvegia, Danemarca, Suedia
Summit NATO următor
Ankara, iulie 2026
Cooperare Marea Baltică-Neagră
Axă strategică nouă
Format inițiat
Format informal, fără secretariat permanent
Originea formatului B9 reflectă transformarea cadrelor de securitate europene post-2014. Lansat la 4 noiembrie 2015 la București prin inițiativa Președintelui Klaus Iohannis și a Președintelui polonez Andrzej Duda (la șase luni după Summitul NATO Țara Galilor din septembrie 2014, primul Summit aliat care a recunoscut transformarea cadrelor de securitate post-anexarea Crimeei), formatul a oferit cadre instituționale pentru cooperarea statelor de pe Flancul Estic. Cu cadre informale (fără secretariat permanent, fără bază juridică formală, cu rotație anuală a președinției), B9 oferă cadre flexibile.
Membri principali ai formatului B9 cuprind 9 state aliate. România și Polonia ca state co-fondatoare cu rol de inițiatori, oferă cadre fundamentale. Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria ca state din Europa Centrală și de Sud-Est, oferă cadre. Estonia, Letonia, Lituania ca state baltice cu vulnerabilități strategice profunde (cu frontieră directă cu Federația Rusă, cu populație rusofona ample în Estonia și Letonia, cu cadre de risc consolidate post-2014), oferă cadre. Această configurație geografică oferă cadre regionale ample.
Evoluția formatului B9 post-2022 reflectă transformarea profundă a cadrelor de securitate europene. Cu invazia plenă a Ucrainei de către Federația Rusă (24 februarie 2022), cu aderarea Finlandei la NATO (4 aprilie 2023), cu aderarea Suediei la NATO (7 martie 2024), cu militarizarea masivă a flancului estic prin programele aliate, B9 a câștigat ponderea strategică. Cooperarea cu statele nordice post-aderare consolidată substanțial (cu cadre pentru cooperarea cu Forțele Armate Norvegiene cu peste 35.000 militari activi, cu cooperarea cu Forțele Armate Finlandeze cu cadre cumulate impresionante), oferă cadre regionale extinse.
(b) SUMMITUL B9 DIN 13 MAI 2026
Cotroceni 13 mai 2026
Summitul B9 din 13 mai 2026, găzduit la Palatul Cotroceni de Președintele Nicușor Dan, reprezintă cadrul strategic central al cooperării regionale din ultimul an. Cu tema oficială Delivering More for Transatlantic Security, summitul a integrat dezbaterile fundamentale privind transformarea cadrelor de securitate europene în contextul tensiunilor transatlantice. Cu participarea liderilor B9 și a partenerilor strategici (cu Mark Rutte ca Secretar General NATO, cu Volodimir Zelenski ca Președinte al Ucrainei cu participare simbolică, cu Karol Nawrocki ca Președinte al Poloniei, cu Alexander Stubb ca Președinte al Finlandei), summitul a oferit cadre.
Agenda strategică
Agenda summitului din 13 mai 2026 a cuprins multiple subiecte strategice. Cooperarea cu Statele Unite (cu discuții privind cererea americană pentru investiții europene amplificate în apărare, cu transformarea relației transatlantice), cooperarea cu Ucraina (cu sprijin reafirmat consolidat), consolidarea Flancului Estic (cu cadre pentru cooperare cu cadre nordice), securitatea Mării Negre (cu Hub-ul de Securitate la Marea Neagră ca propunere centrală română), au oferit cadre. Cu cadrele Strâmtorii Ormuz pe agendă (cu cadre pentru securitatea energetică globală), summitul a depășit cadrele regionale clasice.
Declarația comună
Declarația comună finală a summitului B9 din 13 mai 2026 oferă cadre pentru poziționarea aliată consolidată. Cu accent pe investiții în apărare (cu țintă 5% PIB consolidată), pe interoperabilitate militară (cu cadre pentru cooperare integrată), pe consolidarea Flancului Estic (cu cadre operative), pe susținerea Ucrainei (cu cadre cumulate pentru sprijin economic și militar continuu), declarația oferă cadre. Textul declarației, semnat de toate statele participante, va deveni poziția oficială a grupului înaintea Summitului NATO de la Ankara din iulie 2026, oferind cadre.
(c) COOPERAREA CU POLONIA
Cadre bilaterale
Cooperarea cu Polonia, dimensiunea strategică cea mai amplă a relațiilor bilaterale din regiune, oferă cadre instituționale fundamentale. Cu Karol Nawrocki ca Președintele Poloniei (din august 2025 post-alegerile prezidențiale din mai-iunie 2025), cu Donald Tusk ca prim-ministru (cu Coaliția Civică condusă din decembrie 2023), Polonia oferă cadre. Cu Wojsko Polskie (Forțele Armate Poloneze) cu peste 200.000 personal activ (cu țintă 300.000 până 2035, prin programul de modernizare amplă, cu Polonia ca a doua armata NATO ca pondere PIB după Polonia însăși), cooperarea oferă cadre.
Programe SAFE comune
Cooperarea bilaterală RO-PL oferă cadre operative ample. Cu Parteneriatul Strategic Bilateral consolidat substanțial (cu cadre periodice de consultări la nivel înalt, cu Comisia Mixtă pentru Cooperare în Apărare), cu cooperarea pentru programe comune SAFE (cu cadre cumulate pentru proiecte regionale comune), cu cooperarea pentru programe industriale (cu Wojskowe Zakłady Mechaniczne polone cu cooperare cu Romarm română, cu cadre pentru cooperare în Patriot prin Northrop Grumman PGZ partnership), oferă cadre.
Cooperare operativă
Cooperarea operativă RO-PL oferă cadre adiționale. Cu cooperarea cu Multinational Brigade South-East (MN BDE-SE) cu participare poloneză, cu cooperarea cu Multinational Division North-East (MND-NE) cu participare română periodică, oferă cadre. Cooperarea pentru cadre Eastern Sentry (cu cooperarea poloneză după evenimentele din septembrie 2025 cu drone rusești pe teritoriul polonez), oferă cadre. Cooperarea cu cadre maritime (cu cooperare RO-PL pentru cadre Marea Baltică-Marea Neagră, cu programe specifice), oferă cadre. Cooperarea cu cadre cibernetice consolidate substanțial post-2022, oferă cadre.
(d) COOPERAREA CU STATELE BALTICE
Estonia CCDCOE
Cooperarea cu Estonia oferă cadre instituționale specifice. Cu Estonia ca lider digital european (cu programul e-Estonia consolidat), cu Estonia ca gazdă a Centrului NATO de Excelență pentru Apărare Cibernetică (CCDCOE Tallinn, cu participare română consolidată), Estonia oferă cadre. Cu Forțele de Apărare Estoniene cu cadre cumulate impresionante (cu Kaitseliit ca formație voluntară cu peste 27.000 voluntari activi), cu programe ample pentru combaterea operațiunilor hibride (cu participarea românească la Locked Shields anual), Estonia oferă cadre profesionale.
Letonia StratCom
Cooperarea cu Letonia oferă cadre regionale. Cu Letonia ca gazdă a Centrului NATO de Excelență pentru Comunicare Strategică (StratCom CoE Riga, cu participare română consolidată), cu Multinational Division North din Letonia, oferă cadre. Cooperarea cu Lituania, statul baltic cu cadre operative ample (cu populație rusofona reduse, cu cadre de securitate consolidate substanțial), cu cooperarea cu structurile de pregătire militară lituaniene (cu Akademia ozbrojených síl, alte structuri), oferă cadre. Cooperarea cu Multinational Battle Group Lithuania (cu participare germană principal), oferă cadre.
Format Baltic Plus
Cooperarea formatul Baltic Plus oferă cadre regionale. Cu cooperarea între statele baltice și statele nordice (Nordic-Baltic Cooperation Group), oferă cadre. Cooperarea cu programe specifice pentru pregătirea cadrelor militare (cu Baltic Defence College Tartu, cu cadre regionale), oferă cadre. Cooperarea cu programe pentru combaterea operațiunilor hibride (cu cadre specifice rusești, cu programe pentru reziliența psihologică a populației), oferă cadre. Aceste cadre cumulate oferă cooperare baltică sofisticată.
(e) COOPERAREA CU EUROPA CENTRALĂ
Cehia, Slovacia, Ungaria
Cooperarea cu Cehia, Slovacia, Ungaria oferă cadre regionale Europa Centrală. Cu Cehia ca aliat consolidat (cu Forțele Armate Cehești cu cadre profesionalizate, cu programe specifice pentru cooperare în cybersecurity, cu sistemul de apărare modernizat post-2022), oferă cadre. Cu Slovacia ca aliat consolidat (cu Forțele Armate Slovace cu cadre regionale specifice), oferă cadre. Cu Ungaria, deși cu poziționare politică variabilă comparativ cu cea a celorlalte state B9 (cu Guvernul Orbán cu cadre divergente periodice), oferă cadre instituționale prin cadrul B9 informal.
Format Visegrad 4
Cooperarea pentru cadre Visegrad 4 (V4: Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) cu cadre pentru Polonia ca pivot regional, oferă cadre. Cu cadre V4 informale (cu cooperarea pentru cadre regionale Europa Centrală), cu cooperarea cu structurile aliate ample, V4 oferă cadre complementare cu B9. Cooperarea pentru cadre industriale (cu CSG - Czechoslovak Group cu cooperare cu Romarm română), oferă cadre. Cooperarea cu programe specifice prin SAFE (cu cadre cumulate pentru cooperare regională), oferă cadre.
Bulgaria - partener Marea Neagră
Cooperarea cu Bulgaria, stat partener strategic principal la Marea Neagră, oferă cadre. Cu Forțele Armate Bulgare cu cadre profesionalizate, cu cooperarea pentru programe regionale Marea Neagră, cu cooperarea pentru cadre cibernetice (cu Centrul de Cybersecurity Bulgar consolidat substanțial post-2022), oferă cadre. Cooperarea bilaterală RO-BG post-Schengen comun (din 2025) oferă cadre regionale consolidate. Cooperarea cu cadre comune pentru cadre frontaliere (cu cadre interne Schengen, cu cooperarea cu Frontex la frontierele externe), oferă cadre.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Extindere către nordice
Perspectivele formatului B9 pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de mai multe dinamici. Cu extinderea formatului către statele nordice (cu Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca ca parteneri consolidați), cu cooperarea pentru axa strategică Marea Baltică - Marea Neagră, B9 parcurge transformare amplă. Implementarea declarației summitului din 13 mai 2026 oferă cadre operative. Cooperarea cu Summit-ul NATO Ankara din iulie 2026 (cu cadre instituționale aliate), oferă cadre.
Provocări durabile
Provocări durabile pentru B9 cuprind multiple dimensiuni. Variațiile politice ale Ungariei (cu cadre divergente periodice), tensiunile transatlantice consolidate substanțial (cu strategia americană revizuită post-administrația Trump 2024, cu cadre care pun presiune asupra cooperării europene autonome), provocările pentru cooperarea unitară (cu cadre divergente periodice între state), oferă cadre. Cooperarea pentru cadre unitare prin coordonare periodică, oferă cadre. Programe specifice pentru consolidarea inițiativelor românești (cu lecția baltică de format informal cu rezultate concrete), oferă cadre.
B9 consolidat 2030
Pe orizont lung, viziunea conturează B9 ca platforma centrală a cooperării regionale flanc estic NATO. Către 2030, în acord cu obiectivele aliate generale, B9 va atinge cadre instituționale consolidate substanțial (cu cadre operative pentru proiecte regionale ample, cu cooperare pentru apărarea antiaeriană, pentru mobilitate militară, pentru infrastructură critică, pentru industrie de apărare, pentru cooperarea cu Ucraina și Moldova). Cooperarea cu programele aliate (cu Eastern Sentry consolidat, cu programe specifice ample), va consolida cadrele. Această dimensiune oferă fundamentul cooperării regionale flanc estic.
SURSE PRINCIPALE
● Format B9 lansat 4 noiembrie 2015 (Iohannis-Duda).
● Summit B9 13 mai 2026, Palatul Cotroceni (Nicușor Dan).
● Tema: Delivering More for Transatlantic Security.
● Mark Rutte, Secretar General NATO (din octombrie 2024).
● Karol Nawrocki, Președintele Poloniei (din august 2025).
● Wojsko Polskie: peste 200.000 activi, țintă 300.000 până 2035.
● CCDCOE Tallinn (Centrul NATO Excelență Cibernetic).
● StratCom CoE Riga (Centrul NATO Comunicare Strategică).
● Eastern Sentry NATO (septembrie 2025).
● Aderare Finlanda NATO (4 aprilie 2023).
● Aderare Suedia NATO (7 martie 2024).
● Summit NATO Ankara (iulie 2026).