Comandamentul Apărării Cibernetice (CAC) al Forțelor Armate Române, structură operațională în cadrul Ministerului Apărării Naționale, reprezintă componenta militară a sistemului național de securitate cibernetică. Operațional din 2018 prin reorganizarea structurilor anterioare de cyberdefense ale armatei române, CAC oferă apărarea cibernetică pentru rețelele militare, capabilități cibernetice operaționale (defensive și ofensive), cooperarea cu structurile cibernetice aliate (NATO Cyber Operations Centre din Mons, CCDCOE Tallinn, structuri similare ale armatelor partenere). Spre deosebire de DNSC (civil, în coordonarea Prim-Ministrului) și CYBERINT al SRI (intelligence cibernetic), CAC operează exclusiv în spațiul militar, oferind cadre integrate cu operațiunile Forțelor Armate. Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente.

(a) MISIUNEA ȘI STRUCTURA

Denumire

Comandamentul Apărării Cibernetice (CAC)

Subordonare

Ministerul Apărării Naționale, prin SMA

Operațional din

2018 (reorganizare structuri anterioare)

Sediu

București

Componente cibernetice

Defensivă, intelligence, ofensivă

Cooperare aliată cheie

NATO Cyber Operations Centre Mons

Centru excelență NATO

CCDCOE Tallinn (Estonia)

Exercițiu anual major

Locked Shields (CCDCOE)

Participanți Locked Shields 2026

Peste 4.000 experți din 40 state

Personal estimat

Aproximativ 500-700 specialiști

Cooperare cu DNSC

Protocol specific schimb informații

Cooperare cu CYBERINT

Cadre interinstituționale

Domeniu prioritar

Apărare rețele militare, sisteme C4ISR

Doctrină aliată

Multi-Domain Operations (cibernetic ca al 5-lea)

Misiunea principală a CAC cuprinde apărarea cibernetică a rețelelor și sistemelor informatice militare, oferind protecția infrastructurii digitale a Forțelor Armate. Componente specifice cuprind: rețele de comandă-control (C2), sisteme C4ISR (Comandă, Control, Comunicații, Calculatoare, Intelligence, Surveillance, Reconnaissance), sisteme integrate de comunicații securizate, sisteme de planificare operațională, baze de date specializate (cu profil clasificat sau sensibil). Protecția acestor sisteme reprezintă fundamentul operațional al armatei moderne, fără de care operațiunile militare convenționale devin imposibile.

Structura organizatorică a CAC reflectă cele trei componente operaționale: componenta defensivă, componenta intelligence, componenta ofensivă. Componenta defensivă protejează permanent rețelele militare contra atacurilor cibernetice (cu profil rusesc, chinez, alți actori statali sau cvasistatali). Componenta intelligence cibernetic oferă cunoștințele asupra adversarilor (cu cooperarea cu CYBERINT al SRI pentru integrare strategică). Componenta ofensivă, dezvoltată gradual conform doctrinei aliate, oferă capacități de acțiune cibernetică în situații conflictuale.

Personalul CAC, estimat la aproximativ 500-700 specialiști în 2026, cuprinde ofițeri cu pregătire tehnică avansată (frecvent absolvenți ai Academiei Tehnice Militare Ferdinand I cu specializări în inginerie informatică, comunicații, criptografie), subofițeri specializați tehnici, personal civil cu expertiza specifică (ingineri software, analiști de date, experți în criptografie). Carierele în CAC presupun pregătire continuă, formare la centre aliate (CCDCOE Tallinn, alte structuri), schimburi cu structurile cibernetice partenere. Recrutarea reprezintă provocare permanentă datorită competiției cu sectorul privat IT.

(b) CAPABILITĂȚI DEFENSIVE

Sisteme IDS și IPS

Capabilități defensive ale CAC oferă protecția permanentă a infrastructurii militare. Sisteme de detectare a intruziunilor (IDS, Intrusion Detection Systems), sisteme de prevenire a intruziunilor (IPS, Intrusion Prevention Systems), sisteme de analiză a comportamentului anomal (cu inteligență artificială), sisteme de filtrare a traficului de rețea, oferă cadrele tehnice de bază. Cooperarea cu sistemele NATO (NCIRC, NATO Computer Incident Response Capability, cu sediul la SHAPE), oferă cadrele aliate.

Securitate rețele militare

Securitatea rețelelor militare, cu profil specific față de cele civile, cere protecții superioare. Rețele clasificate (Secret, NATO Secret, alte categorii), cu fluxuri de informații strict reglementate, cer cadre superioare de control acces, criptografie avansată, monitorizare continuă. Rețele de comandă-control (cu cerințe de latency redusă pentru operațiuni active), cer cadre tehnice specifice. Aceste rețele militare, deși cu volume mai modeste comparativ cu cele civile, prezintă valoare strategică superioară.

Exerciții periodice

Exerciții defensive periodice oferă cadre de antrenament continuu. Exerciții interne anuale ale CAC, cu scenarii diverse de atacuri cibernetice, oferă cadre tehnice. Exerciții aliate (cu Locked Shields al CCDCOE ca exercițiu mondial principal anual), oferă cadre comparative. La Locked Shields 2026, peste 4.000 experți din 40 state au simulat apărarea unor infrastructuri critice împotriva atacurilor cibernetice complexe. Participarea românească la aceste exerciții oferă cadre de evaluare a capabilităților proprii comparativ cu cele aliate.

(c) INTELLIGENCE CIBERNETIC

Monitorizare actori statali

Intelligence cibernetic militar, componentă cu valoare strategică crescătoare, oferă cunoștințele asupra adversarilor cibernetici. Activități principale cuprind: monitorizarea activităților serviciilor cibernetice rusești (cu accent pe GRU prin grupuri APT Fancy Bear și Sandworm), monitorizarea activităților chineze (cu accent pe Ministerul Securității Statului și PLA Unit 61398), monitorizarea altor actori statali (Iran, Coreea de Nord), evaluarea capabilităților ofensive ale acestor actori. Cooperarea cu CYBERINT al SRI, alături de cooperarea cu serviciile aliate, oferă cadre cumulate.

Cooperare aliată

Cooperarea cu omologi aliați oferă cadre avansate. Defense Intelligence Agency (DIA) a Statelor Unite prin componenta sa cibernetică, National Security Agency (NSA) pentru intelligence cibernetic și electronic, Government Communications Headquarters (GCHQ) al Marii Britanii, Bundesnachrichtendienst (BND) al Germaniei, alte servicii aliate, oferă canalele bilaterale. NATO Cyber Operations Centre din Mons (Belgia), structura aliată centralizată, oferă coordonarea operativă. Cooperarea bidirecțională, deși cu volume mai modeste decât a serviciilor mari, oferă România cadre operative valoroase.

Cooperare cu GUR Ucraina

Cooperarea cu Ucraina, intensificată post-2022, oferă transfer de experiență directă. Operațiunile cibernetice ale serviciilor ucrainene (atribuite GUR - Direcția Principală de Intelligence a Ministerului Apărării Ucrainei), cu profil ofensiv recunoscut împotriva infrastructurii rusești (cu atacuri asupra bazelor de date guvernamentale rusești, asupra sistemelor de comandă-control militare, asupra infrastructurii financiare), oferă cadre operative concrete. Transferul de cunoștințe către armata română, prin programe de cooperare bilaterală, oferă cadre operative fără egal.

(d) CAPABILITĂȚI OFENSIVE

Doctrina Multi-Domain Operations

Capabilități ofensive ale CAC, dezvoltate gradual conform doctrinei aliate NATO, oferă cadre de acțiune cibernetică în situații conflictuale. Doctrina NATO Multi-Domain Operations (MDO), adoptată gradual din 2022-2024, integrează operațiunile pe cinci domenii: terestru, maritim, aerian, spațial, cibernetic. Componenta cibernetică, deși cu cadre juridice mai noi (cu doctrine în evoluție), oferă cadre operative complementare celor convenționale.

Cadre juridice

Cadre juridice pentru operațiunile cibernetice ofensive cuprind multiple dimensiuni. Cadrele constituționale (cu CSAT ca autoritate principală pentru decizii strategice), cadrele juridice naționale (cu autorizări specifice pentru operațiuni active), cadrele internaționale (cu Manualul Tallinn al CCDCOE ca text de referință pentru aplicarea dreptului internațional în spațiul cibernetic), oferă cadrele de operare. Aceste cadre, deși cu complexități specifice, oferă cadre legitime pentru operațiunile ofensive cibernetice ca instrument al apărării naționale.

Programe de dezvoltare

Programe de dezvoltare a capabilităților ofensive sunt parte din modernizarea generală a CAC. Investiții în personal specializat (cu salarii competitive pentru păstrarea în armată), achiziții de echipamente tehnice avansate, programe de cooperare cu Statele Unite și Marea Britanie pentru transfer de doctrine, oferă cadre. Cooperarea cu sectorul privat IT pentru aplicații duale (cu profil civilo-militar), oferă cadre complementare. Această dimensiune cibernetică ofensivă, deși discretă în comunicare publică, reprezintă componentă strategică modernă.

(e) COOPERAREA NATO

Cyber Operations Centre Mons

Cooperarea cu structurile cibernetice NATO oferă cadrele aliate principale. NATO Cyber Operations Centre din Mons (Belgia), parte din SHAPE, oferă coordonarea operativă centrală. Cyber Defence Pledge (angajamentul colectiv al aliaților pentru consolidarea cibernetică, adoptat la Summit-ul Varșovia 2016), oferă cadrele politice. Centrele NATO de excelență (CCDCOE Tallinn pentru cooperare cibernetică, StratCom CoE Riga pentru comunicare strategică, alte centre), oferă cadre tematice. Cooperarea cu CYBERCOM (US Cyber Command), structura cibernetică principală americană, oferă cadrele transatlantice.

CCDCOE Tallinn și Manualul

Centrul NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE) din Tallinn, înființat în 2008 după atacurile cibernetice rusești asupra Estoniei din aprilie 2007, reprezintă cadrul aliat cibernetic emblematic. CCDCOE oferă cercetare avansată, formare, exerciții, dezvoltarea doctrinelor. Manualul Tallinn (cu versiunile 1.0 din 2013, 2.0 din 2017, 3.0 în pregătire), reprezintă lucrarea de referință pentru aplicarea dreptului internațional în spațiul cibernetic. România este membru fondator al CCDCOE, contribuind cu experți specializați.

Locked Shields anual

Locked Shields, exercițiul anual de apărare cibernetică al CCDCOE, oferă cadre de simulare la cele mai înalte standarde. La ediția 2026, peste 4.000 experți din 40 state au simulat apărarea unor infrastructuri critice împotriva atacurilor cibernetice complexe (cu vectori multipli, cu scenarii hibride). Echipa românească, formată din specialiști DNSC, CYBERINT, CAC, sector privat IT, mediul academic, oferă cadre integrate. Participarea românească la aceste exerciții, deși cu volume mai modeste decât a statelor cu capabilități mai ample, oferă cadre operative valoroase.

(f) PERSPECTIVE 2026-2030

Implementare Strategie 2025-2030

Perspectivele CAC pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de implementarea Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030 și de evoluția tehnologică. Investiții accelerate, cu bugetul MApN crescut substanțial (cu țintă 5% PIB până 2035 conform deciziei Summit Haga 2025), oferă resurse semnificative. Consolidarea capabilităților defensive (cu sisteme moderne SIEM, cu integrare AI pentru detectarea automată), consolidarea componentei intelligence (cu cooperare aliată consolidată), consolidarea graduală a componentei ofensive (cu cadre juridice și doctrinare actualizate), oferă cadre de modernizare.

Cooperare cu Ucraina

Cooperarea cu Ucraina post-conflict reprezintă perspectivă majoră. Integrarea Ucrainei în arhitectura cibernetică aliată (prin acorduri specifice), oferă transfer de experiență operațională directă. Cooperarea cu serviciile ucrainene pentru capabilități ofensive validate operațional contra Federației Ruse, oferă cadre fără egal. Programe industriale comune (în acordul Cotroceni martie 2026 cu componente cibernetice), oferă cadre tehnice. Aceste cooperări vor consolida CAC ca actor regional credibil.

CAC matur până 2030

Pe orizont lung, viziunea conturează CAC ca componentă cibernetică matură a Forțelor Armate Române, integrată profund cu structurile cibernetice aliate, capabilă să răspundă spectrului divers al amenințărilor secolului 21. Către 2030, CAC va atinge maturitatea operațională comparabilă cu cele ale aliaților principali din regiune. Cooperarea cu DNSC pentru cadre civilo-militare integrate, cu CYBERINT al SRI pentru intelligence, cu Ucraina pentru experiență operațională, va consolida poziționarea. Această dimensiune oferă unul dintre cele mai promițătoare domenii ale apărării naționale moderne.

Cooperarea cu structurile cibernetice ale armatelor partenere oferă cadre operative valoroase. Cooperarea cu armata franceză (cu ComCyber al Statului Major francez, structură cu profil similar CAC), prin Brigada Multinațională Sud-Est de la Cincu cu participare franceză substanțială, oferă cadre directe. Cooperarea cu armata germană (cu Cyber and Information Domain Service - Kommando Cyber und Informationsraum, CIR, înființat în 2017), oferă cadre tehnice. Cooperarea cu armata polonă (cu Cyberspace Defence Forces Component Command, înființat în 2022), oferă cadre regionale. Cooperarea cu armatele baltice (cu structurile cibernetice consolidate ale Estoniei în special), oferă cadre tehnice.

Formarea specialiștilor cibernetici militari reprezintă provocare permanentă. Academia Tehnică Militară Ferdinand I, principala instituție românească pentru formarea ofițerilor cu profil tehnic, oferă programe specifice de licență și master în domeniul cibernetic. Cooperarea cu universitățile tehnice civile (Politehnica București, Politehnica Timișoara), prin programe comune și prin transfer de personal civil cu expertiza specializată, oferă cadre suplimentare. Cursuri specializate la centre aliate (cum sunt cele oferite de NATO School Oberammergau în Germania, de US Army Cyber Center of Excellence din Fort Gordon SUA), oferă cadre internaționale. Aceste cadre cumulate oferă pregătirea profesională modernă pentru personalul CAC.

SURSE PRINCIPALE

● Comandamentul Apărării Cibernetice (CAC), Forțele Armate Române.

● Strategia Națională de Apărare 2025-2030 (adoptată CSAT 24 noiembrie 2025).

● Doctrina NATO Multi-Domain Operations (MDO).

● NATO Cyber Operations Centre, Mons (Belgia).

● NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence (CCDCOE), Tallinn.

● Manualul Tallinn (1.0 din 2013, 2.0 din 2017, 3.0 în pregătire).

● Cyber Defence Pledge (adoptat Summit Varșovia 2016).

● US Cyber Command (CYBERCOM), structura cibernetică principală americană.

● Exercițiul Locked Shields 2026 (peste 4.000 experți din 40 state).

● Atacuri cibernetice rusești asupra Estoniei (aprilie 2007).

● Decizia Summit NATO Haga (iunie 2025): țintă 5% PIB până 2035.

● Acord cooperare cu Ucraina (Cotroceni, martie 2026, componente cibernetice).