Viziunea pentru industria națională de apărare a României pentru deceniul 2026-2035 se conturează din suprapunerea mai multor componente strategice: ținta 5% PIB pentru apărare adoptată la Summitul NATO de la Haga din iunie 2025 (cu implementare graduală până în 2035), programul Înzestrare al Forțelor Armate Române (cu valoare cumulată depășind 15 miliarde euro pentru deceniul curent), Strategia Industriei Naționale de Apărare 2024-2030 cu investiții programate de peste 750 milioane lei, programele europene SAFE și ReArm Europe (cu valoare potențială cumulată depășind 950 miliarde euro la nivel european), cooperarea industrială cu Lockheed Martin, General Dynamics, Otokar, Rheinmetall, alți producători aliați. Pentru România, această convergență de oportunități reprezintă cea mai mare oportunitate de transformare industrială din ultimele trei decenii. Industria națională de apărare poate evolua de la furnizor marginal (sub 10% din achizițiile Armatei Române în 2024-2025) la furnizor consolidat (25-30% din achiziții până în 2030), generând cumulat 30.000-40.000 locuri de muncă tehnice de calitate. Articolul de față oferă sinteza acestei viziuni integrate.
(a) FUNDAMENTUL TRANSFORMĂRII
Cadru strategic
Strategia INA 2024-2030 + Strategia Națională Apărare 2025-2030
Ținta PIB pentru apărare
5% până 2035 (decizia Haga 2025)
Pondere actuală industria națională
Sub 10% din achiziții Armata Română
Țintă pondere 2030
25-30% din achiziții
Programul Înzestrare 2017-2026
Peste 10 miliarde euro contracte
Programul Înzestrare 2027-2036 (estimare)
Peste 15 miliarde euro contracte
Locuri de muncă tehnice țintă 2030
30.000-40.000 cumulat
Componenta SAFE pentru România
Trei proiecte majore Romarm
Centre de excelență țintă 2030
5-7 specializări tehnologice
Cooperare industrială cu Ucraina
Acord martie 2026 (drone, sisteme apărare)
Export potențial 2030
2-3 miliarde euro anual cumulat
Investiții publice Strategia INA
Peste 750 milioane lei (2024-2030)
Achiziții publice programate
Peste 1,5 miliarde lei (2024-2030)
CECDI București (Romarm)
Înființat octombrie 2022
Fundamentul transformării industriei de apărare se construiește pe câteva componente esențiale. Țintă bugetară de 5% PIB pentru apărare până în 2035, adoptată la Summitul NATO de la Haga din iunie 2025, oferă orizontul financiar. Pentru România, această ținte presupune dublarea cumulată a efortului bugetar în decadă: de la 2,45% PIB în 2026 la 5% PIB în 2035. Considerând creșterea estimată a PIB nominal (5-7% anual în condiții normale), bugetul anual de apărare ar atinge aproximativ 100 miliarde lei la momentul de referință 2035. Această creștere oferă cadre financiare pentru programe industriale ambițioase.
Suma de 750 milioane lei investiții publice prevăzute de Strategia INA 2024-2030, alături de achizițiile publice programate de peste 1,5 miliarde lei pentru aceeași perioadă, oferă infuzia de capital pentru modernizarea filialelor Romarm. Programele europene SAFE, ReArm Europe, EDF, ASAP, EDIRPA, cu valoare potențială cumulată depășind 950 miliarde euro la nivel european, oferă canalele complementare de finanțare. Pentru România, accesul la aceste programe (prin Planul Național de Investiții aprobat de Comisia Europeană în 2025) poate genera 2-3 miliarde euro cumulat pentru deceniul curent.
Convergența cu programele majore de înzestrare (F-35, Abrams, Cobra II, Piranha V, HIMARS, NSM, drone) oferă cererea constantă pentru industria națională. Cele aproximativ 10 miliarde euro contracte ale Programului Înzestrare 2017-2026, plus estimate 15 miliarde euro pentru 2027-2036, generează lanțuri de cerere pe termen lung. Cooperarea industrială asociată (cu Lockheed Martin pentru F-35, cu General Dynamics pentru Piranha V și Abrams, cu Otokar pentru Cobra II, cu Rheinmetall pentru pulberi), oferă transferul de tehnologie. Această combinație de cerere și transfer reprezintă fundamentul transformării.
(b) DIRECȚII STRATEGICE
Consolidarea Romarm
Prima direcție strategică vizează consolidarea Romarm. Cele 15 filiale ale companiei naționale vor parcurge modernizări semnificative: Cugir pentru armament ușor (prin programul SAFE), Sadu și Plopeni pentru muniție (prin SAFE și investiții publice), Uzina Mecanică București pentru Piranha V (continuare cu General Dynamics ELS), Carfil Brașov pentru drone (cu Periscope Aviation și parteneri ucraineni), Pirochim Victoria pentru pulberi (cu Rheinmetall), Arsenal Reșița pentru artilerie. Centrul de Excelență CECDI București va coordona cercetarea-dezvoltarea. Conducerea Romarm sub directorul general Răzvan Pîrcălăbescu va supraveghea această consolidare.
Dezvoltarea sectorului privat
A doua direcție vizează dezvoltarea sectorului privat. Cele aproximativ 90 companii private actuale, cu 22.000 angajați și cifra de afaceri de 8 miliarde lei, pot deveni 150-200 companii cu 35.000-40.000 angajați și cifra de afaceri de 20-25 miliarde lei până în 2030. Această creștere, dacă va fi realizată, va consolida industria națională ca jucător regional credibil. Companii precum Aerostar Bacău, Pro Optica, Beia Consult International, TQM Group, Damen Mangalia, alături de Automecanica SA (parteneră Cobra II), reprezintă pivoții.
Integrarea industriei aeronautice
A treia direcție vizează integrarea industriei aeronautice. Posibila preluare a Romaero București și Avioane Craiova de către Aerostar Bacău, vehiculată în 2025-2026, ar oferi cadrul instituțional pentru o industrie aeronautică românească unificată. IAR Brașov, cu parteneriatul Airbus Helicopters, completează portofoliul. Această consolidare, dacă va fi realizată, va crea grupul aeronautic românesc comparabil cu cele poloneze (PZL), cehe (Aero Vodochody), italiene (Leonardo). Pregătirea pentru F-35 din 2030 oferă cadrele de cooperare cu Lockheed Martin pentru deceniul viitor.
(c) DOMENII PRIORITARE NOI
Drone și sisteme autonome
Domeniile prioritare noi pentru industria națională, dincolo de cele tradiționale (armament, muniție, tehnică blindată, aviație), sunt configurate de evoluția tehnologică contemporană. Tehnologia dronelor reprezintă cea mai importantă oportunitate. Cererea cumulată a Armatei Române, plus a Forțelor de Ordine, plus a Sistemului Național de Apărare Civilă, plus a exporturilor, poate atinge cumulat 5.000-10.000 unități anual în deceniul curent. Cooperarea Carfil-Periscope Aviation pentru drone militare, alături de acordul cu Ucraina din martie 2026 pentru cooperare în drone de luptă, oferă fundamentele.
Sisteme contradrone
Sisteme contradrone reprezintă direcție complementară. Cu cererea crescută după experiența ucraineană, sistemele contradrone (radio-electronice pentru jamming, microunde direcționate pentru distrugere, antiaeriene de scurtă rază pentru interceptare cinetică, sisteme de detectare avansate), reprezintă segment cu volume substanțiale. Cooperarea cu industrii aliate specializate (Rheinmetall pentru sisteme integrate, Hensoldt pentru detectare, Anduril Industries pentru sisteme autonome), oferă transferul tehnologic. Producția locală a unor componente poate fi dezvoltată gradual.
Cibernetica militară
Cibernetica militară reprezintă domeniu cu potențial special pentru România. Cu peste 200.000 ingineri software activi, cu cluster-ele IT din București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, cu Comandamentul Apărării Cibernetice operațional din 2018, ecosistemul oferă fundamentele. Cooperarea cu Bitdefender (lider mondial al cybersecurity), cu UiPath (lider al automatizării), cu alte companii românești de tehnologie, poate genera capabilități militare cibernetice cu valoare adăugată ridicată. Programul DIANA al NATO oferă cadrul pentru accelerarea acestor cooperări.
(d) CONFIGURAREA REGIONALĂ
Cooperarea cu Polonia
Configurarea regională a industriei naționale de apărare oferă perspective interesante. Polonia, cu cea mai amplă armată europeană în creștere (cu cheltuieli depășind 4% PIB în 2026, cu 32 F-35 contractate, cu programe ample de tehnică blindată), reprezintă piața naturală pentru cooperări. Cooperarea bilaterală româno-poloneză prin formatele B9 și parteneriat strategic, oferă cadrul politic. Cooperarea industrială concretă (cu PGZ, holding-ul polonez de apărare, cu PZL pentru aviație, cu PIT-Radwar pentru electronică), poate genera proiecte comune cu volume semnificative.
State baltice, Finlanda, Suedia, Norvegia
Statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania), Finlanda, Suedia, Norvegia, oferă alte cadre de cooperare. Aceste state, cu eforturi de apărare ambițioase (cu peste 3% PIB pentru majoritatea), cu industrii de apărare consolidate (SAAB pentru Suedia, Patria pentru Finlanda, Kongsberg pentru Norvegia, Milrem Robotics pentru Estonia), reprezintă parteneri compatibili. Cooperarea cu Kongsberg pentru NSM (Naval Strike Missile, operațional pentru România din 2026), reprezintă model concret. Cooperarea cu Saab pentru sisteme de comunicații tactice, cu Milrem Robotics pentru drone terestre, oferă perspective.
Cooperarea cu Ucraina
Cooperarea cu Ucraina, conform acordului semnat la Palatul Cotroceni în martie 2026, reprezintă oportunitate strategică unică. Industria ucraineană, cu experiența directă a războiului împotriva Federației Ruse, oferă tehnologii testate operațional cu valoare strategică ridicată. Domeniile de cooperare potențială cuprind: drone tactice și de luptă (modelele dezvoltate de UkrSpetSystems, Stark, alți producători), muniție pentru drone cu rezistență la jamming, armament antitanc, sisteme contradronă, capabilități cibernetice ofensive. Aceste cooperări pot fi găzduite parțial de filiale Romarm și de sectorul privat românesc.
(e) IMPACTUL ECONOMIC
Multiplicatorul economic
Impactul economic al transformării industriei de apărare oferă perspective semnificative pentru economia națională. Multiplicatorul economic al industriei de apărare (cu valoare estimată la 1,5-2,5 pentru fiecare leu cheltuit, conform studiilor internaționale), generează efecte multiple: locurile de muncă directe (în companiile producătoare), locurile de muncă indirecte (în lanțul de furnizori), efectele induse (consum în economiile locale), efectele fiscale (contribuții la bugetele publice). Pentru deceniul 2026-2035, contribuția cumulată poate atinge 100-150 miliarde lei adăugate la economie.
Distribuția geografică
Distribuția geografică a impactului oferă oportunități pentru județe cu provocări economice. Județul Gorj (Sadu), județul Alba (Cugir), județul Prahova (Plopeni), județul Argeș (Mioveni cu industria auto pentru cooperare), județul Sibiu (Automecanica Mediaș), județul Bacău (Aerostar), județul Brașov (IAR Ghimbav, Carfil), județul Dolj (Avioane Craiova), județul Constanța (Damen Mangalia, baza Mihail Kogălniceanu cu efecte conexe), oferă centre regionale de creștere economică. Aceste investiții, distribuite geografic, contribuie la dezvoltarea echilibrată a țării.
Beneficii sociale
Beneficii sociale ale transformării industriale includ generarea de locuri de muncă tehnice de calitate (cu salarii medii superioare mediei naționale), atragerea tinerelor generații în profesii tehnice (cu efecte asupra educației profesionale), revitalizarea comunităților locale (mai ales în zone cu emigrație externă semnificativă), consolidarea coeziunii sociale prin proiecte cu semnificație strategică recunoscută. Aceste beneficii, deși mai dificil de cuantificat decât cele economice, oferă dimensiune importantă a politicii industriale de apărare. Cooperarea cu sistemul educațional (școli profesionale, licee tehnice, universități tehnice) este esențială pentru asigurarea forței de muncă.
(f) VIZIUNEA INTEGRATĂ 2035
Sector consolidat și competitiv
Viziunea integrată asupra industriei naționale de apărare în 2035 conturează un sector consolidat, modernizat, competitiv internațional, integrat în lanțurile aliate. Romarm, după modernizarea integrală a celor 15 filiale și după consolidarea operațională, va contribui semnificativ la cererile Armatei Române (cu pondere estimată la 25-30%) și la exporturi. Sectorul privat, cu 150-200 companii și 35.000-40.000 angajați cumulat, va completa tabloul. Industria aeronautică românească, după consolidarea instituțională posibilă, va opera ca jucător regional credibil.
Capabilități pe spectrul modern
Pe plan tehnologic, capabilitățile industriale vor acoperi spectrul modern: armament și muniție de generație curentă (la standardele NATO), tehnică blindată ușoară și grea (Piranha V, Cobra II, Abrams cu mentenanță locală), aviație (F-16 mentenanță, F-35 mentenanță parțială, elicoptere IAR-330 modernizate), drone diverse, sisteme contradrone, sisteme cibernetice, sisteme de comunicații tactice. Această diversitate oferă industriei naționale poziționare ca furnizor complet, complementar marilor industrii europene (germană, franceză, italiană, britanică, suedeză, finlandeză).
Realizare a generației postdecembriste
Pe plan economic și social, transformarea industrială va genera 30.000-40.000 locuri de muncă tehnice cumulat, va contribui cu 2-3 miliarde euro anual la exporturi, va revitaliza comunități în județe cu provocări economice (Gorj, Alba, Prahova, Sibiu, Bacău, Dolj). Cooperarea cu industria ucraineană, cu industria poloneză, cu industriile nordice, cu marii producători americani și europeni, oferă cadrele instituționale. Către 2035, industria românească de apărare va fi una dintre realizările cele mai concrete ale apartenenței la NATO și UE, simbolul transformării economice și strategice a generației postdecembriste. Această viziune ambițioasă, deși cu provocări reale de implementare, este coerentă cu deciziile aliate și cu politicile naționale adoptate.
SURSE PRINCIPALE
● Strategia Industriei Naționale de Apărare (Strategia INA) 2024-2030.
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.
● Decizia Summit NATO Haga, iunie 2025 (țintă 5% PIB pentru apărare până 2035).
● Programul european SAFE (Security Action for Europe), Comisia Europeană 2025.
● ReArm Europe Plan, Comisia Europeană 2025.
● Cartea Albă Readiness 2030, Comisia Europeană și SEAE.
● European Defence Fund (EDF), buget 8 miliarde euro 2021-2027.
● Programul Înzestrare 2017-2026 (peste 10 miliarde euro contracte).
● Acord cooperare industrială cu Ucraina (Cotroceni, martie 2026).
● Centrul de Excelență CECDI București (filială Romarm, octombrie 2022).
● Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm, președinte OPIA.
● Posibila consolidare Aerostar - Romaero - Avioane Craiova (în studiu).