Industria națională de apărare a României, articulată în jurul Companiei Naționale Romarm SA și a celorlalți operatori economici cu capital majoritar de stat, reprezintă o componentă strategică a sistemului de securitate, cu importanță economică, socială și politică majoră. Romarm, înființată în anul 2000 prin unirea celor mai importante fabrici din industria românească de apărare, este principalul furnizor intern de produse, sisteme de tehnică militară și servicii de mentenanță pentru instituțiile Sistemului Național de Apărare. Compania, holding cu 100% capital de stat sub autoritatea Ministerului Economiei, integrează 15 filiale operaționale alături de un centru de cercetare-dezvoltare (CECDI București, înființat octombrie 2022). Tradiția industrială depășește 75 de ani, cu unități precum Uzina Mecanică Sadu (succesoare a Pirotehniei Armatei fondată la 1861), Carfil Brașov (fondată 1922), Tohan Zărnești (fondată 1938). Articolul de față oferă o trecere în revistă a acestor componente, alături de provocările actuale și de oportunitățile generate de programul european SAFE și de reconfigurarea geopolitică post-2022.
(a) STRUCTURA ROMARM
Denumire oficială
Compania Națională Romarm SA
Înființare
Anul 2000 (prin unirea fabricilor mari)
Capital
100% de stat (sub autoritatea Ministerului Economiei)
Director general
Răzvan Pîrcălăbescu (președinte OPIA)
Filiale operaționale
15 (plus Centrul de Cercetare CECDI București)
Tradiție industrială
Peste 75 de ani producție militară
Cea mai veche unitate
Uzina Mecanică Sadu (din 1861, ca Pirotehnia Armatei)
Standarde
ISO 9001, certificat MApN, NATO compatibil
Companii private apărare
Aproximativ 90 (cu 22.000 angajați)
Cifra afaceri privat
Aproximativ 8 miliarde lei
Cifra afaceri stat (estimat)
Aproximativ 1 miliard lei
Pondere Romarm în industrie stat
Aproape 40% din cifra de afaceri
Programul european SAFE
Romarm participă la 3 proiecte
Acord drone cu Ucraina
Semnat Cotroceni martie 2026 (Nicușor Dan și Volodimir Zelenski)
Structura Romarm reflectă diversitatea capabilităților istorice ale industriei militare românești. Cele 15 filiale operaționale acoperă domenii variate: armament de infanterie (Uzina Mecanică Cugir, Uzina Mecanică Sadu), armament greu și artilerie (Arsenal Reșița, Tohan Zărnești), muniții (Carfil Brașov, Tohan Zărnești, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Bumbești-Jiu), explozivi și pulberi (Pirochim Victoria, Fabrica de Pulberi Făgăraș), vehicule blindate (Uzina Automecanică Moreni, Uzina Mecanică București), aparatură optică (Întreprinderea Optică Română), structuri metalice (Uzina Mecanică Orăștie), reparații muniție și antiaerian (Electromecanica Ploiești).
Centrul de Excelență în Cercetare, Dezvoltare și Inovare București (CECDI București), înființat în octombrie 2022 ca o nouă filială Romarm, oferă coordonarea funcției de cercetare-dezvoltare a companiei. Acest centru cooperează cu universități tehnice din România (Universitatea Politehnică București, Universitatea Politehnică Timișoara, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Academia Tehnică Militară Ferdinand I), cu Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare (ACTTM), cu parteneri internaționali. Activitățile sale depășesc strict domeniul militar, integrând cercetări duale civilo-militare cu potențial comercial.
Conducerea Romarm este asigurată în 2026 de directorul general Răzvan Pîrcălăbescu, care îndeplinește simultan funcția de președinte al Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA). Această dublă responsabilitate oferă coordonarea sectorului. Echipa managerială include directori adjuncți pe direcții funcționale (economic, tehnic, comercial, juridic), directori ai filialelor (cu autonomie operațională), Consiliul de Administrație numit de Ministerul Economiei. Această arhitectură organizațională, deși cu provocări de eficiență comparativ cu sectorul privat, oferă cadrul instituțional pentru funcționarea unei companii cu vechime istorică considerabilă.
(b) PROVOCĂRI ISTORICE
Tranziția postdecembristă
Provocările Romarm sunt rezultatul cumulat al evoluției economice românești din ultimele decenii. Tranziția de la economia centralizată la cea de piață a creat presiuni acumulate timp de trei decenii. Scăderea numărului de militari activi după 1990 (de la peste 200.000 la aproximativ 70.000), reducerea cheltuielilor de apărare în anii 1990 și 2000, trecerea către achiziții externe pentru sisteme moderne, au redus comenzile interne. Multe dintre filialele Romarm au intrat în componența companiei la începutul anilor 2000, dintr-un sector deja afectat de pierderea forței de muncă specializate și de tehnologii îmbătrânite.
Sistarea producției de pulberi
Producția de pulberi pentru muniții, componentă strategică, a fost sistată din 2005 la Fabrica de Pulberi Făgăraș. Aceasta a generat dependență de furnizorii externi pentru aprovizionarea cu pulberi și explozivi, generând riscuri pentru securitatea națională. Pulberile sunt un element de bază pentru toate categoriile de muniție, iar întreruperea aprovizionării din import poate bloca o parte din capacitățile de producție. Existența unor capacități proprii de fabricație de pulberi și explozivi devine astfel o necesitate de natură strategică, reluată în Strategia Industriei Naționale de Apărare 2024-2030.
Dotare tehnologică
Dotarea tehnologică a filialelor Romarm este în multe cazuri îmbătrânită, cu echipamente moștenite din epoca pre-1990. Producția livrată Armatei Române reprezintă sub 10% din achizițiile totale ale instituției, conform estimărilor sindicale și ale specialiștilor sectorului. Două dintre cele 15 filiale au activitate operațională redusă în 2026. Dezbaterile publice de la jumătatea anului 2025 între ministrul Apărării Radu Miruță și directorul Romarm Răzvan Pîrcălăbescu, privind investițiile alocate dar nedeblocate în 2024-2025 (aproximativ 1 miliard lei), reflectă tensiunile instituționale asupra modului de gestionare a sectorului.
(c) PROGRAMUL SAFE ȘI OPORTUNITĂȚILE 2026
Cadrul european SAFE
Programul european SAFE (Security Action for Europe), instrument de creditare lansat de Comisia Europeană în 2025 pentru consolidarea capacităților europene de apărare, oferă oportunități substanțiale industriei românești. Cu valoare totală de aproximativ 150 miliarde euro pentru toate statele participante, programul finanțează achiziții comune și investiții industriale. România a beneficiat de o alocare semnificativă, parte din Planul Național de Investiții, aprobată de Comisia Europeană în 2025. Coordonarea proiectului SAFE la nivelul Guvernului este realizată prin Cancelaria Prim-Ministrului, cu grupuri de lucru dedicate.
Trei proiecte Romarm prin SAFE
Romarm participă la trei proiecte principale prin programul SAFE. Primul este programul Piranha V (Uzina Mecanică București), extinderea cooperării cu General Dynamics European Land Systems prin investiții în noi capacități de producție. Al doilea este programul de armament la Cugir, prin care Fabrica de Arme Cugir va fabrica integral pistoalele de calibru 9 mm și armele de asalt de calibru 5,56 mm pentru întregul Sistem Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (MApN, MAI, SRI, SIE, alte instituții). Al treilea este programul de muniție, cu producție la Sadu și la alte filiale, integrând nevoia strategică recunoscută în Strategia INA.
Coordonarea SNAOP
Coordonarea programului de armament și muniție pentru SNAOP a fost preluată în 2026 de Ministerul Afacerilor Interne de la Ministerul Apărării Naționale, cu obiectivul de a oferi continuitate operațională. Cerințele operaționale ale produselor sunt stabilite de MApN, în conformitate cu standardele NATO, fiind identice pentru toate instituțiile sistemului. Obiectivul declarat este crearea unei sinergii antreprenoriale autohtone pentru operaționalizarea unor capabilități de producție public-private cu performanțe tehnice recunoscute la nivelul aliaților NATO. Localizarea producției pe teritoriul național reprezintă deziderate strategic prioritar.
(d) PARTENERIATE INDUSTRIALE
General Dynamics ELS pentru Piranha V
Parteneriatele industriale internaționale reprezintă instrumentul fundamental pentru modernizarea Romarm. Cooperarea cu General Dynamics European Land Systems pentru asamblarea Piranha V la Uzina Mecanică București, începută prin contractul din 2018 pentru 94 vehicule și extinsă prin contractul din 2022 pentru încă 133 vehicule, oferă modelul. Prima etapă (carcasă din oțel la șantierul Damen Mangalia, blindaj suplimentar și asamblare la UM București, recepție de MApN) materializează lanțul de producție națională. Obligația de offset, reglementată din 2017, a evoluat spre conceptul de cooperare industrială prin Ordonanța de Urgență din 2023, oferind cadrul mai cuprinzător.
Rheinmetall, Periscope Aviation
Cooperarea cu Rheinmetall (Germania) pentru modernizarea Fabricii de Pulberi Pirochim Victoria din Brașov, anunțată în 2025, oferă perspectiva relansării unei capabilități strategice. Acest parteneriat, dacă va fi realizat integral, va reduce semnificativ dependența de import. Cooperarea cu Periscope Aviation (Statele Unite) pentru producția de drone militare la Carfil Brașov, începută în 2025, integrează șapte tipuri de drone, primele două modele urmând să fie fabricate până la finalul anului 2025. Această diversificare oferă Romarm intrare în segmentul de drone, cu cerere semnificativă post-2022.
Acordul cu Ucraina pentru drone
Acordul cu Ucraina, semnat la Palatul Cotroceni în martie 2026 între președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski, privind producția de sisteme de apărare ucrainene (inclusiv drone de luptă) în România, deschide o nouă dimensiune. Industria ucraineană, cu experiența directă a războiului modern, oferă tehnologii testate operațional. România, cu infrastructura industrială disponibilă și cu integrare aliată, oferă cadrul de producție sigur. Romarm s-a declarat pregătit să primească orice investitor serios, fie din Ucraina, fie din UE, fie din Statele Unite, pentru aceste produse. Acest tip de cooperare poate genera oportunități semnificative pentru filialele Romarm.
(e) SECTORUL PRIVAT
90 companii, 22.000 angajați
Sectorul privat al industriei de apărare românești integrează aproximativ 90 de companii, cu capital românesc și străin cumulat. Forța de muncă totală este de aproximativ 22.000 angajați, de trei ori mai numeroasă decât cea a sectorului de stat. Cifra de afaceri cumulată depășește 8 miliarde lei, de aproximativ opt ori mai mare decât cea a companiilor de stat. Această disproporție reflectă dinamismul sectorului privat, capacitatea sa de a se adapta la cerințele economiei de piață, agilitatea în identificarea oportunităților comerciale. Multe companii private operează pe segmente specializate (electronică militară, sisteme de comunicații, drone, software, materiale compozite).
Industria auto se orientează spre apărare
Industria auto românească, una dintre cele mai dezvoltate componente ale economiei naționale (Dacia-Renault la Pitești, Ford la Craiova, alături de aproximativ 600 companii de componente auto), începe să-și îndrepte atenția către apărare. Directorul Romarm a confirmat existența discuțiilor avansate cu companii din auto pentru cooperări. Această sinergie oferă potențial substanțial: tehnologii de proces avansate, capacitate de producție de serie, expertiză tehnică, calitate certificată. Trecerea sau extinderea către produse de apărare poate revigora segmente întregi ale economiei.
Cooperarea stat-privat
Cooperarea între sectorul de stat și cel privat oferă cadrul pentru maturizarea industriei. Modelul Piranha V (cu Uzina Mecanică București + Damen Mangalia + furnizori privați diverși) demonstrează cum companiile de stat pot deveni integratoare ale lanțurilor de furnizori privați. Modelul Cobra II (Automecanica SA, companie privată), cu asamblarea a 781 vehicule din 1.059 contractate, oferă exemplul invers (privatul ca integrator). Aceste experiențe, cumulate, contribuie la dezvoltarea unei capacități industriale solide, comparabilă cu cea a altor state aliate de dimensiuni similare.
(f) PERSPECTIVE 2026-2030
Strategia INA 2024-2030
Perspectivele Romarm pentru intervalul 2026-2030 sunt configurate de mai multe dinamici. Strategia Industriei Naționale de Apărare pentru perioada 2024-2030, adoptată de Guvernul României, propune investiții ale statului de cel puțin 750 milioane lei pentru modernizare. Achiziții certe din partea Sistemului Național de Apărare în valoare de peste 1,5 miliarde lei sunt programate. Această infuzie de capital, alături de finanțările prin programul european SAFE, oferă cadrul pentru retehnologizare substanțială. Filialele cele mai pregătite pentru cooperare (UM București, Cugir, Sadu, Carfil, Pirochim Victoria) vor beneficia prioritar.
Direcțiile prioritare ale modernizării
Direcțiile prioritare ale modernizării includ producția de pulberi și explozivi (relansarea după două decenii de întrerupere), producția de muniții pentru armele moderne (calibre NATO de infanterie, dar și calibre mai mari), producția de drone (cu cooperarea Periscope Aviation și partenerii ucraineni), modernizarea armamentului de infanterie (cu programul SAFE pentru pistoale și arme de asalt). Sistemele de armament greu, deși cu cerere internă mai modestă, oferă potențial de export către parteneri internaționali compatibili.
Viziunea industrială pentru 2030
Pe orizont lung, viziunea conturează o industrie națională de apărare consolidată, capabilă să livreze proporții semnificativ mai mari din cerințele Armatei Române (țintă 25-30% până în 2030, comparativ cu sub 10% în 2024-2025), să exporte produse cu valoare adăugată ridicată pe piețele aliate compatibile, să integreze tehnologii moderne (drone, sisteme cibernetice, sisteme contradrone), să ofere locuri de muncă tehnice de calitate. Romarm, alături de sectorul privat și de cooperările cu marii producători internaționali, va contribui la apărarea națională și la dezvoltarea economică. Această transformare reprezintă unul dintre obiectivele majore ale politicii industriale românești.
SURSE PRINCIPALE
● Compania Națională Romarm SA, înființată anul 2000.
● Strategia Industriei Naționale de Apărare (Strategia INA) 2024-2030.
● Strategia Națională de Apărare 2025-2030, adoptată CSAT 24 noiembrie 2025.
● Programul european SAFE (Security Action for Europe), Comisia Europeană 2025.
● Ordonanța de Urgență 62/2025 (transpunerea Regulamentului SAFE).
● Acord cooperare drone între România și Ucraina, Cotroceni martie 2026.
● Cooperarea UM București cu General Dynamics ELS pentru Piranha V (din 2018).
● Cooperarea Pirochim Victoria cu Rheinmetall (modernizare pulberi).
● Cooperarea Carfil Brașov cu Periscope Aviation (drone, din 2025).
● Răzvan Pîrcălăbescu, director general Romarm și președinte OPIA.
● Centrul de Excelență CECDI București (înființat octombrie 2022).
● Organizația Patronală Industria de Apărare (OPIA).