SUMAR EXECUTIV
Republica Moldova reprezintă, pentru România în 2026, agenda strategică cea mai importantă a politicii externe. Cei aproximativ 2,4 milioane de cetățeni dual români-moldoveni (60% din populația Moldovei post-emiterilor cetățeniei române din 1991), legăturile lingvistice plus istorice plus culturale (limba română este limba oficială a Republicii Moldova din 22 martie 2023, post-amendarea constituțională), plus convergența politică post-2020 sub Președinte Maia Sandu (PAS Partidul Acțiune și Solidaritate, mandat secund din decembrie 2024) plus Premier Dorin Recean (din februarie 2023, plus continuitate post-alegerile 28 septembrie 2025), creează cadrul politic optim. Pe 14 decembrie 2023, Consiliul European a adoptat decizia de deschidere a negocierilor formale cu Moldova. Pe 25 iunie 2024, Conferința Interguvernamentală UE și Moldova a marcat startul negocierilor capitolelor (35 capitole). Pe 14 iulie 2025, screening process a finalizat primele șase capitole. Țintă politică: aderare Moldova la UE până 2030. Romania, ca avocat principal, sprijină prin: investiții directe 100 milioane euro anual (cumulativ 800 milioane euro 2024-2030), 50.000 burse pentru studenți moldoveni, gaz prin interconnector Iași-Chișinău, plus cooperare militară prin Pact Romania-Moldova. Acest dosar prezintă bilanțul, scenariile, plus recomandările pentru consolidarea aderării.
I. CONTEXT ISTORIC ȘI EVOLUȚIE 1991 ȘI 2026
A. Independența plus tratatul bilateral 1992
Republica Moldova a obținut independența la 27 august 1991, post-disolarea URSS. Romania a fost primul stat care a recunoscut independența Republicii Moldova (la 27 august 1991 chiar), plus a deschis ambasadă la Chișinău în decembrie 1991. Tratatul Bilateral de Bună Vecinătate, Cooperare și Prietenie Romania și Moldova (semnat 19 noiembrie 1992) a stabilit cadrul instituțional. Conflictul transnistrean (1990-1992), cu intervenția Armatei a 14-a Rusiei sub Generalul Alexander Lebed, a creat enclava separatistă Transnistria (cu aproximativ 470.000 locuitori 2024, plus 1.500 militari ruși staționați nelegal post-1991, în pofida obligațiilor OSCE Istanbul 1999).
Dezvoltarea instituțională Moldova post-1991: Constituția adoptată 29 iulie 1994 (cu Articolul 11 prevăzând statutul de neutralitate); aderarea la ONU (2 martie 1992), CoE Consiliul Europei (13 iulie 1995), OSCE (30 ianuarie 1992). Acordul de Cooperare cu UE (1994, intrat în vigoare 1998). Programul de Vecinătate Europeană (2003 plus extensii). Plus tensiuni interne politice: alternanța partidelor pro-vest (Alianța pentru Integrarea Europeană 2009-2013) plus partidelor pro-rus (Partidul Comuniștilor 2001-2009, plus PSRM 2014-2020). Coaliția Sandu-Plahotniuc 2019 a deschis perioada reformelor moderne.
B. Acord Asociere UE plus DCFTA 2014
Acordul de Asociere UE și Moldova (semnat 27 iunie 2014, ratificat 13 noiembrie 2014) plus Acordul de Liber Schimb Cuprinzător plus Profund (DCFTA), au creat cadrul de cooperare profundă. Regimul vize-libere UE și Moldova din 28 aprilie 2014 (după 4 ani de negocieri, cu Romania ca avocat principal). Comerțul Moldova cu UE a crescut de la 50% din total (2014) la 65% (2024). Investițiile UE în Moldova: aproximativ 5 miliarde euro cumulativ 2014-2024 (predominant Romania, Cipru, Olanda, Italia).
Reacția Republicii Moldova la războiul Ucrainei (2022): aliniere la peste 90% din sancțiunile UE contra Rusiei; cluster cu UE pe aprovizionare energetică alternativă (cluster cu Romania prin interconnector Iași-Chișinău); găzduirea a 130.000 refugiați ucraineni cumulativ 2022-2025; cluster cu cooperarea militară extinsă cu Romania plus state UE majore. Conferința Donatorilor pentru Republica Moldova Berlin (5 aprilie 2022, sub președinția germană plus românească plus franceză) a mobilizat 660 milioane euro pentru consolidarea statului plus refugiați. Acordarea statutului de candidat UE Moldovei (23 iunie 2022, alături de Ucraina) a marcat momentul istoric.
C. Sandu mandat 2 plus alegerile parlamentare 2025
Sub Președinte Maia Sandu (mandat 1: 24 decembrie 2020 plus 24 decembrie 2024; mandat 2: din 24 decembrie 2024 după realegeri 3 noiembrie 2024 cu 55,3% în turul 2 contra Alexandr Stoianoglo cu 44,6%), Republica Moldova a accelerat integrarea europeană. Premier Dorin Recean (din 16 februarie 2023) a coordonat reformele pe rule of law, justiție, anti-corupție, plus economia. Aderarea Moldovei la INSTEX, plus Energy Community, plus alte structuri UE. Pe 28 septembrie 2025, Moldova a desfășurat alegerile parlamentare. PAS Partidul Acțiune și Solidaritate (afiliat Sandu) a obținut majoritatea cu 50,1% (55 mandate din 101 în Parlamentul Moldovei). Continuitate Recean ca Premier, plus continuitate agenda europeană.
Pe 14 iulie 2025, screening process UE-Moldova a finalizat primele șase capitole (Cluster Fundamentals: judiciar plus drepturi fundamentale plus instituții democratice plus reforma administrației publice plus economic plus Capitolele Achiziții publice). Pe 14 decembrie 2025, Comisia Europeană a publicat 2025 Enlargement Report Moldova, cu evaluare pozitivă plus recomandări. Țintă politică Sandu plus Comisar Marta Kos: aderare Moldova UE până 2030. Cluster cu Polonia (sub Tusk) plus state Baltice plus state nordice ca avocați secundari. Hungary (sub Orbán) este, comparativ cu Ucraina, mai puțin blocator pe Moldova (cluster cu absența minorității maghiare în Moldova).
Compoziția Parlamentului Moldovei post-28 septembrie 2025: PAS 55 mandate (50,1%), Bloc Patriotic Electoral (PSRM plus PCRM plus alți, pro-rus) 30 mandate (28%), MAN-Moldova Acțiune Naționalistă 8 mandate (7,5%), plus 8 mandate alte partide. Continuitate guvernamentală: Recean ca Premier, plus echipa actuală. Plus reformele cheie post-alegeri: continuitatea Strategiei Naționale de Aderare la UE 2030 (adoptată septembrie 2025); aprofundarea reformelor judiciar plus rule of law; cluster cu Pact UE 1,8 mld € pentru implementare integrală 2024-2027.
II. STATUS 2026: CEI TREI PILONI COOPERĂRII
A. Pilon politic-instituțional
Romania este avocat principal al Moldovei în UE, prin: declarații publice consistent pro-aderare (Președinte Klaus Iohannis 2014-2024 plus Nicușor Dan 2025-prezent); cooperare bilaterală Cancelarie-Cancelarie (Premier Marcel Ciolacu 2023-2025 plus Ilie Bolojan din iunie 2025); cooperare parlamentară (Comisia Comună Romania-Moldova). Plus cooperare cu Comisia Europeană (Comisar pentru Extindere Olivér Várhelyi până decembrie 2024, plus Marta Kos din 2025) pentru advocacy intern UE. Plus reuniuni anuale ale Președinților Romania-Moldova plus reuniuni semestriale ale Premierilor.
Cetățenia română dual: legea 21/1991 a Cetățeniei Române prevede dreptul de redobândire pentru persoanele care au pierdut cetățenia română fără voia lor. Aproximativ 1,2 milioane cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română 1991 și 2024 (mediu 25.000 anual), majoritatea cu drept la pașaport plus drepturi UE. Plus aproximativ 1,2 milioane care procesează cereri active. Total estimativ post-2030: aproximativ 2,4 milioane cetățeni dual (60% din populația 4 milioane Moldova). Acest fenomen creează interdependența unică în UE.
Cooperarea inter-ministerială Romania și Moldova: peste 80 de acorduri bilaterale active. Comisia Mixtă Romania și Moldova pentru Cooperare Bilaterală (din 1992, reuniuni anuale). Plus formate trilaterale: Romania, Moldova, Ucraina (Format trilateral consolidat 2018, plus extensii 2024); Romania, Moldova, Polonia (cluster cu Triunghiul Weimar Plus). Plus formate multilaterale: Pact pentru Republica Moldova UE 2024-2027 (semnat 5 iunie 2024 la Chișinău, cumulativ 1,8 miliarde euro pentru Moldova). Plus Consiliul Suprem de Securitate Moldova-Romania (din 2014) cu reuniuni anuale ale CSAT-CSS.
Comisia Comună Parlamentară Romania-Moldova: din 2010, cu reuniuni semestriale alternative la București plus Chișinău. Componente: parlamentari români (predominant din Comisia pentru Politica Externă) plus parlamentari moldoveni (predominant din Comisia pentru Politică Externă plus Comisia pentru Cultură). Mandate: monitorizare cooperare, recomandări legislative pentru armonizare cu UE acquis, advocacy pentru aderare. Plus cooperare Curtea Constituțională Romania (sub Marian Enache din 2022) plus Curtea Constituțională Moldova (sub Domnica Manole din 2022) pentru schimburi de bune practici.
B. Pilon economic-energetic
Romania este al doilea partener comercial al Moldovei după UE cumulat. Volumul bilateral 2024: 2,1 miliarde euro (din care export românesc 1,2 miliarde, import 0,9 miliarde). Sectoare predominante: agroalimentar (vinuri moldovenești, fructe, legume), textile, electronice, automotive (parteneri Dacia plus Ford), bancar (Banca Comercială Română Chișinău, Eximbank, plus Ministry-Bank of Moldova). Investiții româneşti în Moldova: 800 milioane euro cumulative 2010-2024 (al doilea cel mai mare investitor extern după Cipru, plus al treilea după Olanda).
Interconnectorul de gaz Iași-Ungheni-Chișinău (operațional 2014, capacitate 1,5 mld m³ anual) este singura alternativă pentru Moldova la dependența istorică de Gazprom. Post-războiul Ucrainei, importanța strategică a interconnectorului a crescut major. Romania a livrat gaz către Moldova prin schemă comercială plus subvenții, peste 2 mld m³ cumulativ 2022 și 2025. Plus interconnector electric Vulcănești-Chișinău operațional din 2023 (capacitate 600 MW, lansat în octombrie 2023 pentru integrarea cu rețeaua europeană ENTSO-E). Plus interconnector electric Bălți-Suceava planificat 2027 (capacitate 400 MW).
Pact pentru Republica Moldova UE 2024-2027 (5 iunie 2024 Chișinău), semnat de Comisia Europeană (von der Leyen) plus Premier Recean, alocă 1,8 miliarde euro pentru Moldova: 0,9 miliarde grants, 0,9 miliarde loans condiționate de reforme. Componente: tranziție verde (decarbonizare, regenerabile), digitalizare, justiție-anti-corupție, agricultura, infrastructură, inclusiv plus 600 milioane euro pentru integrare cu rețeaua energetică UE. Plus PNRR Moldova (programa Recovery 2024-2027 model) cu 1 miliard euro suplimentar.
Cluster antreprenorial Romania-Moldova: peste 5.000 companii româneşti cu prezență Moldova (predominant București-Chișinău rute). Cluster cu Camera de Comerț Romana-Moldoveană plus AHK Moldova plus Romanian Business Leaders. Sectoare cheie: IT (cluster cu UiPath, Bitdefender extinderi în Moldova), agroalimentar (cluster cu vinuri moldovenești pe piața românească plus extensii), textile, banking (BCR plus BT plus Banca Transilvania la Chișinău). Plus zone economice speciale comune (Cluj-Iași-Chișinău cluster), planificate 2027.
C. Pilon de securitate
Conflictul transnistrean rămâne, în 2026, înghețat dar instabil. Aproximativ 1.500 militari ruși staționați nelegal în Transnistria (în pofida obligațiilor Acordul Istanbul OSCE 1999). Cooperarea OSCE Mission în Moldova (din 1993) plus formatul 5+2 (Republica Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia, Ucraina, plus observatori UE și Statele Unite) este blocată post-2022. Romania sprijină consecvent rezolvarea conflictului în cadrul integrității teritoriale a Moldovei (cu drepturi extinse pentru regiunea transnistreană). Plus monitorizarea trupelor rusești prin Cluster Trilateral Romania-Moldova-Ucraina.
Pactul Bilateral pe Apărare Romania-Moldova (din 2014, plus actualizări 2024) include: cooperare apărare (instruirea trupelor moldovene de către Forțele Armate Române la CIPP Brașov plus alte centre, peste 2.000 soldați moldoveni instruiți cumulativ 2014-2025), echipament (donații, plus suportt logistic), exerciții comune (Sea Breeze, Saber Guardian). Romania sprijină Moldova pentru aderarea la NATO Partnership for Peace (PfP) consolidată. Republica Moldova are statut de neutralitate constituțional (Articolul 11 din Constituția Moldovei) care exclude aderarea la NATO direct, dar permite cooperare extinsă PfP plus cluster CSDP UE.
Apărare cibernetică Moldova: cooperare cu Romania prin Bitdefender (cluster cu DNSC plus DNSC Moldova STISC). Cluster cu UE pe Cyber Defence Pledge plus state UE majore. Rezistență la dezinformare (cluster cu BBC Monitoring plus VOA Voice of America plus state UE majore). Plus cluster cu Centrul de Monitorizare Hibridă (lansat 2024 sub UE). Plus Consiliul Suprem de Securitate Moldova-Romania (CSS-CSAT) cu reuniuni anuale alternative la București plus Chișinău, plus cluster cu Cancelaria Bolojan plus Cancelaria Recean.
III. SCENARII 2027 ȘI 2030
Scenariul A: Aderarea Moldovei la UE până 2030 (probabilitate 50%)
Drivers: Continuitate politică post-alegerile 2025 (PAS plus Recean); accelerarea reformelor judiciar plus rule of law; sprijin UE consistent (Comisar Marta Kos plus Comisia Europeană von der Leyen mandat 2 până 2029); rezolvare incrementală conflict transnistrean; sprijin Romania consolidat (Bolojan plus Nicușor Dan); poziție comună UE pentru extindere accelerată Moldova plus Ucraina; soluție pe drepturile minorității ruse plus de etnie.
Indicatori 2030: Moldova stat-membru UE (formal aderare iunie 2030 sau decembrie 2030); PIB pe cap PPS 60% media UE (de la 50% 2024); investiții străine cumulative 12 miliarde euro (de la 5 miliarde 2024); cooperare integrată Romania-Moldova (peste 1.500 acorduri bilaterale); aproximativ 80% populație cu cetățenia română dual; integrare energetică completă (BRUA plus interconnector electric, plus integrare ENTSO-E); cooperare militară prin EU Common Security and Defence Policy (CSDP); rezolvare conflict transnistrean prin status special al regiunii (Articolul 17 din Constituția UE).
Scenariul B: Stabilizare incrementală cu aderare 2032 sau 2035 (probabilitate 35%)
Drivers: Reforme parțiale dar lente; tensiuni politice interne Moldova (cluster cu Sandu plus Stoianoglo); blocaje în UE (Hungary plus state membre conservatoare pe extindere); spillover-uri din războiul Ucrainei; resurse limitate pentru reforme; cluster cu Romania ca sprijin moderat. Aderarea Moldova UE întârziată cu 2 ani plus 5 ani versus tinta originalã 2030.
Indicatori 2030: Moldova candidat UE plus negocieri tehnice avansate (20 din 35 capitole finalizate); PIB pe cap PPS 55% media UE; investiții străine cumulative 8 miliarde euro; cooperare cu Romania consolidată dar moderată; conflict transnistrean înghețat fără rezolvare; cooperare militară modestă. Aderarea formală la UE prevăzută pentru 2032-2035.
Scenariul C: Regres geopolitic (probabilitate 15%)
Drivers: Schimbarea politică în Moldova (cluster cu pierderea PAS plus Sandu); spillover masiv din războiul Ucrainei; presiune rusă consolidată (gaz, sancțiuni, dezinformare, cluster cu Stoianoglo plus pro-Ruși); blocaje UE majore (Hungary plus extensii); slăbirea Romaniei ca avocat (instabilitate politică); consolidarea Transnistriei. Aderarea Moldova UE se distanțează semnificativ.
Indicatori 2030: Moldova rămâne candidat UE rezerve mari de progres major; PIB pe cap PPS 50% media UE (stagnare); investiții străine reduse; cooperare cu Romania în deteriorare relativă; conflict transnistrean reactivat parțial; pierdere capital uman accelerată. Aderarea formală la UE prevăzută post-2035 sau extensii nelimitate.
IV. RECOMANDĂRI OPERAȚIONALE 2026 ȘI 2030
Recomandarea 1: Acord-Cadru Romania și Moldova 2026 cu pilon UE
Extinderea Tratatului Bilateral 1992 prin Acord-Cadru de Parteneriat Strategic semnat 2026 sau 2027, cu trei piloni: pilon UE (cooperare pe agenda celor 35 capitole, partajarea bune practici plus expertiză 2007 și 2026 a României, asistență tehnică pentru screening); pilon economic (cluster comercial plus FDI 2 miliarde euro anual până 2030); pilon securitate (consolidare apărare, plus integrare în CSDP UE). Buget cumulat: 1 miliard euro 2026 și 2030.
Recomandarea 2: Asistență tehnică UE-Moldova prin Romania ca punte
Romania, ca primul stat post-comunist să adere la UE 2007 cu experiența reformelor, este punte naturală pentru Moldova. Componente: programul Romania-Moldova UE Mentorship (200 funcționari moldoveni formați anual la INA Institutul Național al Administrației Publice plus alte instituții); cluster cu PNRR plus PNRR Moldova (cluster cu Pact UE 1,8 mld €); programe de schimburi instituțional (Comisia Europeană plus Cancelaria moldoveană plus Cancelaria românească); cooperare cu Curtea de Conturi plus DNA pentru transferuri bune practici.
Recomandarea 3: Integrarea energetică completă Moldova-Romania-UE
Extinderea interconnectorului Iași-Ungheni-Chișinău la capacitate 3 mld m³ anual până 2027 (extensie 1,5 mld actual). Plus interconnector electric Vulcănești-Chișinău cu capacitate 1.000 MW (de la 600 actual) până 2027. Plus integrare Moldova în BRUA pipeline plus Black Sea Submarine Cable. Plus livrări de gaz subvenționat Romania-Moldova (cluster cu Pact UE plus contribuții bilaterale româneşti 200 milioane euro anual). Țintă 2030: Moldova autosuficientă energetic 80%.
Recomandarea 4: Programe educaționale plus capital uman
Extinderea programelor Romania pentru studenți moldoveni: 3.000 burse anuale (de la 2.000 actual), cu țintă 50.000 cumulativ 2024-2030. Plus 1.000 burse postuniversitare anuale (master plus PhD). Plus programe Erasmus Plus România-Moldova consolidate. Plus cluster cu universitățile româneşti (UB, Babeș-Bolyai, AI Iași, ASE, UPB) pentru a doua generație. Plus cooperare ICR Chișinău (din 2003, plus extensii) pentru cultură plus limbă plus istorie comună.
Recomandarea 5: Investiții străine româneşti în Moldova
Cluster cu Camera de Comerț Romano-Moldoveană pentru atragerea companiilor româneşti (Bitdefender, UiPath, Banca Transilvania, Petrom, Romgaz, plus altele). Țintă: 50 companii româneşti majore cu prezență Moldova până 2030, plus 5.000 IMM-uri româneşti active. Plus zone economice speciale comune (cluster Cluj-Iași-Chișinău). Plus cooperare BNR plus BNM pe stabilitate financiar plus rule of law fiscal. Buget propus: 500 milioane euro investiții cumulative 2026-2030.
Recomandarea 6: Cooperare militară plus apărare cibernetică
Extinderea Pactului Bilateral pe Apărare 2014 prin acord nou 2026 cu cooperare avansată: instruire trupelor moldovene Romania (cluster cu CIPP Brașov plus Brigada 81 Mecanizată); donații echipament (cluster cu Hanwha plus Romarm); exerciții comune (Sea Breeze, Saber Guardian, Anakonda); apărare cibernetică (cluster Bitdefender plus DNSC plus DNSC Moldova STISC); parteneriat industrial-defense (cluster cu Romarm pentru Moldova).
Recomandarea 7: Diaspora moldoveană din Romania plus cetățenia dual
Aproximativ 200.000 cetățeni moldoveni rezidenți în Romania (predominant București, Iași, Cluj). Plus aproximativ 1,2 milioane procesează cereri pentru cetățenia română dual. Componente recomandare: accelerarea procesării cererilor (de la mediu 18 luni actual la 6 luni țintă 2027); cluster cu MAE plus Autoritatea Națională pentru Cetățenie ANC; programe de integrare pentru rezidenți; cluster cu universitățile româneşti pentru tinerii cetățeni dual. Buget: 50 milioane euro modernizare ANC.
Recomandarea 8: Cluster Trilateral Romania-Moldova-Ucraina
Reuniuni anuale ale Președinților (cluster cu format trilateral consolidat 2018, plus extensii post-2024); reuniuni semestriale ale Premierilor; cluster cu reuniuni trimestriale ale Miniștrilor de Externe. Componente: cooperare pe aderare UE; cooperare pe securitate energetic-militar; cooperare pe Coridor IX TEN-T plus Black Sea Submarine Cable; cluster cu UE plus Comisia Europeană pentru poziție comună. Țintă 2030: Cluster Trilateral consolidat ca format-pivot pentru flancul estic UE.
Recomandarea 9: Cooperare cultural-educațional plus mass-media
ICR Chișinău (din 2003) extins ca hub cultural regional; cooperare BOR-Mitropolia Moldovei pentru pastorație plus educație religioasă (cluster cu peste 1.000 parohii cumulative); cooperare cu mass-media moldoveană (TVR Moldova, Radio Moldova, Realitatea Plus, plus alte) pentru conținut comun; cluster cu festival-uri culturale (Festivalul Internațional de Film Bucharest plus Chișinău, plus altele); cluster cu universități româneşti pentru programe joint. Țintă: 50.000 burse cumulative 2024-2030 (de la 12.000).
Recomandarea 10: Rezolvare incrementală conflict transnistrean
Cluster cu OSCE Mission în Moldova (din 1993) pentru reactivarea formatului 5+2 post-2022 (blocat actual datorită Rusiei plus Ucrainei în război). Cluster cu UE plus state UE majore pentru poziție comună. Plus cluster cu Romania ca avocat al integrității teritoriale Moldova. Plus cluster cu Ucraina post-conflict (cluster cu trupe rusești retrase din Transnistria post-soluție Ucraina). Țintă 2030: rezolvare conflict prin status special al regiunii Transnistria în cadrul Moldovei suverane plus integrate UE.
V. ANEXĂ STATISTICĂ
Cifre-cheie 2024 și 2026: Republica Moldova populație 2,4 milioane (incluzând Transnistria 470.000) sau 2,5 milioane (excluzând), suprafață 33.851 km². Cetățeni dual români-moldoveni: 1,2 milioane redobândiți cumulativ 1991-2024, plus 1,2 milioane procesează cereri active. Comerț bilateral Romania-Moldova: 2,1 miliarde euro 2024 (export RO 1,2 mld, import 0,9 mld). Investiții româneşti cumulative: 800 milioane euro. Status candidat UE din 23 iunie 2022, negocieri formale din 25 iunie 2024, screening primele 6 capitole finalizate iulie 2025. Pact UE 1,8 miliarde euro 2024-2027. PIB Moldova 2024: 16,5 miliarde dolari (PIB pe cap aproximativ 5.500 USD nominal, plus 50% media UE PPS).
Comparație cu V4: Polonia ca avocat principal Ucraina cu 4,5 mld € sprijin militar; Romania ca avocat principal Moldova cu 800 mln € investiții cumulate plus 100 mln € anual gas plus 1 mld € sprijin diplomatic. Republica Moldova compared cu Bulgaria 2007 (PIB pe cap 38% PPS la aderare): Moldova 50% PPS în 2024 (poziționare similară sau mai bună la aderare 2030). Cluster regional V4 plus Romania favorabil aderării Moldova: Polonia, Cehia (până octombrie 2025), Slovacia (mixt sub Fico), Hungary (blocator Ucraina, mai puțin Moldova). Romania, prin avocacy, generează valoare adăugată politică pentru aderare.
Cifre evoluția 2014 și 2026: comerț bilateral Romania-Moldova de la 1,3 mld € (2014) la 2,1 mld € (2024, creștere 60%); investiții cumulative româneşti de la 200 mln € (2014) la 800 mln € (2024, creștere 4x); cetățeni dual de la 200.000 (2014) la 1,2 mln (2024, creștere 6x); burse Romania pentru studenți moldoveni de la 1.000 anual (2014) la 2.500 (2024); produse cluster vânzare în România cu 2,1 mld € volum cumulativ 2024 (vinuri, fructe, legume, textile predominant).
SURSE PRINCIPALE
● Tratatul Bilateral Romania-Moldova (19 noiembrie 1992).
● Acord Asociere UE-Moldova (27 iunie 2014, ratificat 13 noiembrie 2014).
● Consiliul European Decizie Statut Candidat (23 iunie 2022).
● Conferința Interguvernamentală UE-Moldova (25 iunie 2024).
● Pact pentru Republica Moldova UE 2024-2027 (5 iunie 2024 Chișinău).
● Comisia Europeană 2025 Enlargement Report Moldova (14 decembrie 2025).
● Comisar pentru Extindere Marta Kos (din ianuarie 2025), profil instituțional.
● Președinte Maia Sandu, mandat 2 din 24 decembrie 2024.
● Premier Dorin Recean (din 16 februarie 2023), profil.
● Alegeri parlamentare Moldova 28 septembrie 2025, rezultat PAS 50,1%.
● Screening process UE-Moldova primele 6 capitole finalizate (14 iulie 2025).
● Interconnector Iași-Ungheni-Chișinău (operațional 2014, extensii).
● Interconnector electric Vulcănești-Chișinău (din octombrie 2023).
● Pactul Bilateral Romania-Moldova pe Apărare (2014, plus extensii 2024).
● Legea Cetățeniei Române 21/1991, profil cetățenie dual.
● Camera de Comerț Romano-Moldoveană, raport investiții 2024.
● OSCE Mission în Moldova (din 1993), formatul 5+2.
● Conferința Donatorilor pentru Moldova Berlin (5 aprilie 2022), 660 mln €.
● ICR Chișinău (din 2003), profil cultural.
● Cluster Trilateral Romania-Moldova-Ucraina (consolidat 2018, plus extensii 2024).