Pe 7 noiembrie 2025, la Ankara, ministrul de Externe Oana-Silvia Toiu și omologul turc Hakan Fidan au semnalat consolidarea parteneriatului strategic România și Turcia, înființat formal în 2011. La conferința de presă comună, Toiu a declarat că aderarea Turciei la Uniunea Europeană este un punct foarte important pentru asigurarea securității în Marea Neagră. La nivel instituțional, anul 2026 marchează 15 ani de la elevarea relației la statutul de parteneriat strategic. Consiliul de Cooperare Strategică la Nivel Înalt, înființat în 2024 la Ankara, urmează să se reunească la București la o dată stabilită prin invitația Președintelui Nicușor Dan adresată Președintelui Recep Tayyip Erdogan.
Domeniile de cooperare avansate la întâlnirea din Ankara: industria de apărare (achiziția unor corvete clasa Hisar de Turcia, producția comună de vehicule blindate prin parteneriatul Otokar și ROMARM pentru COBRA II), cooperarea energetică (gaz natural, LNG, interconectări), securitatea Mării Negre (Mine Countermeasures Black Sea Task Force activă din 2024 cu participarea României, Bulgariei și Turciei), conexiunile multimodale de transport (extensii care vor include Bulgaria).
Relația România și Turcia reprezintă, alături de cea cu Polonia, parteneriatul bilateral cu cea mai mare valoare strategică pentru București pe direcția Mării Negre. Turcia controlează strâmtorile, este cea mai mare putere militară a Mării Negre și a fost cel mai consecvent susținător operațional al Ucrainei în maritim. Romania are nevoie de Turcia ca partener industrial, energetic și de securitate. Provocarea: gestionarea pragmatică a complexității turcești (politică multivectorială cu Rusia, derive autoritare interne, independență strategică crescândă), fără a sacrifica beneficiile comparative.
DE CE CONTEAZĂ TURCIA PENTRU ROMÂNIA
Patru elemente structurale fac din Turcia un partener strategic indispensabil:
Geografic. Turcia controlează Bosforul și Dardanelele prin Convenția Montreux din 1936. Decizia turcă de a închide strâmtorile pentru navele rusești de război, după februarie 2022, a permis Ucrainei să decimeze Flota Rusă a Mării Negre. Securitatea maritimă a României depinde direct de poziționarea turcă.
Militar. Turcia furnizează aproximativ 67% din informația de monitorizare a Mării Negre către NATO și Ucraina, prin misiuni aeriene și navale permanente. Industria sa de apărare (Baykar pentru drone TB2, ASELSAN pentru sisteme electronice, Otokar și BMC pentru vehicule blindate) a devenit cel mai dinamic furnizor european de echipament. Achiziția italiană Piaggio Aerospace de către Baykar în decembrie 2024 confirmă ambițiile europene.
Energetic. BOTAȘ, compania energetică turcă, are acord cu ExxonMobil pentru 2,5 milioane tone LNG anual din mai 2024, plus 1 milion tone din 2025 cu OMAN LNG. Turcia exportă deja gaz către Bulgaria (acord 1,5 miliarde m³ anual) și Moldova. Hub-ul gazos turc complementează coridorul vertical din care face parte și România.
Diplomatic. Turcia are relații funcționale cu actorii cu care UE are dificultăți: Rusia, China, Iran, statele Asiei Centrale. Această capacitate de mediere, atât valoroasă cât și problematică, oferă instrument de canalizare a presiunilor regionale.
COOPERAREA OPERAȚIONALĂ ACTUALĂ
Cinci proiecte concrete structurează agenda bilaterală din 2026:
● Mine Countermeasures Black Sea Task Force (MCM Black Sea), task force-ul comun România, Bulgaria, Turcia, activat în iulie 2024 pentru deminarea Mării Negre. Rezultatele operaționale (peste 30 de mine neutralizate până la sfârșitul lui 2025) au demonstrat valoarea cooperării regionale;
● Achiziția corvetelor clasa Hisar. Romania a anunțat intenția de procurare a acestor unități navale, parte din modernizarea forței navale anunțată în Strategia Națională de Apărare 2025 și 2030. Decizia validează capacitatea industriei navale turcești și consolidează interoperabilitatea bilaterală;
● Producția comună COBRA II prin Otokar și Automecanica (filială ROMARM), pentru 781 vehicule blindate. Joint venture-ul, semnat în aprilie 2025, este cel mai mare proiect industrial bilateral curent;
● Coridorul Mijlociu (vezi Articolul 10 al acestei serii). Turcia este nodul de integrare al traficului trans-caspic în Europa, prin calea ferată Baku-Tbilisi-Kars. Romania și Turcia sunt complementare pe această axă;
● Triunghiul Polonia, România, Turcia, format diplomatic ad-hoc lansat la Varșovia în 2025 pentru coordonarea pozițiilor în NATO între flancul estic și flancul sudic. Întâlnirile la nivel de miniștri de Externe au consolidat dialogul.
RISCURI ȘI COMPLEXITĂȚI
Patru complexități definesc relația și cer gestionare nuanțată:
Prima: politica multivectorială turcă față de Rusia. Turcia menține relații funcționale cu Moscova (TurkStream, energia nucleară de la Akkuyu construită de Rosatom, comerț). Erdogan a spus în septembrie 2023, în vizita la Putin, că Marea Neagră este Marea Noastră, formulare cu rezonanță bilaterală exclusivă. Romania ar trebui să accepte realismul acestei politici, fără a o aproba.
A doua: aspirația turcă spre Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO). Erdogan a exprimat în 2024 dorința Turciei de a se alătura SCO. Această orientare creează tensiune cu apartenența la NATO, dar a fost calificată de oficiali turci drept complementară, mai degrabă decât competitivă.
A treia: derivele autoritare interne. Turcia s-a depărtat în ultimul deceniu de standardele europene în chestiunile statului de drept, libertății presei, drepturilor minorităților. Sprijinirea românească pentru aderarea Turciei la UE (Articol 16 al acestei analize) trebuie să combine principiul cu condiționalitatea pe statul de drept.
A patra: independența strategică crescândă a Ankarei. Turcia este o putere regională cu propria agendă în Caucaz (TRIPP prin Armenia și Azerbaijan), Asia Centrală (Organizația Statelor Turcice, summit Baku octombrie 2025), Mediterana, Africa. Romania ar trebui să își calibreze așteptările privind alinierea automată a politicii turcești la pozițiile europene.
TREI PRIORITĂȚI PENTRU RELAȚIA BILATERALĂ
Prima. Instituționalizarea Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt prin reuniuni anuale alternative la Ankara și București, cu agendă tematică predefinită (apărare, energie, transport, cultură, cooperare academică). Modelul similar: consiliile bilaterale României cu Polonia, cu Statele Unite, cu Franța.
A doua. Cluster industrial de apărare România, Polonia, Turcia, formalizat ca extindere a triunghiului diplomatic existent. Polonia produce muniție de calibre mari și sisteme antiaeriene. Turcia produce drone, vehicule blindate și electronică. Romania asigură muniție mică și mijlocie, plus integrare regională. Cluster-ul ar accesa fonduri SAFE (16,6 miliarde euro alocați României) și EDF.
A treia. Coridor energetic Marea Neagră consolidat, cu interconectări gaz și electricitate România, Turcia, Bulgaria și Republica Moldova. Componenta de implementare: extinderea capacității Trans-Balkan Pipeline pentru gazul Neptun Deep, plus interconectarea LNG turc cu rețeaua română. Termen 2030.
Turcia este pentru România partenerul bilateral cu cea mai mare valoare strategică pe direcția Mării Negre. Cele cinci proiecte concrete în desfășurare (MCM Black Sea, corvete Hisar, COBRA II, Coridor Mijlociu, triunghi Polonia, România, Turcia) demonstrează maturitatea relației. Trei priorități definesc agenda următorilor cinci ani: instituționalizarea Consiliului de Cooperare Strategică, cluster industrial de apărare cu Polonia, coridor energetic Marea Neagră consolidat. Pragmatismul rămâne principiul director: cooperare maximă pe interesele convergente, gestiune nuanțată a complexităților.
SURSE PRINCIPALE
● Türkiye Today (noiembrie 2025), Romania backs Türkiye’s EU membership as critical to Black Sea security.
● European Council on Foreign Relations (martie 2025), Bridging the Bosphorus.
● OSW Centre for Eastern Studies (iunie 2025), Romania, Bulgaria and Turkey in the Black Sea region.
● Chatham House (iulie 2025), Understanding Russia’s Black Sea Strategy: Russia, Turkey Competition.
● Foreign Policy Research Institute (decembrie 2024), Turkey’s Evolving Geopolitical Strategy in the Black Sea.
● Transatlantic Dialogue Center (decembrie 2025), From Defense Cooperation to European Integration.
● EU Alive (noiembrie 2025), Romania’s 2025 to 2030 Defence Strategy.
● Institute of New Europe (noiembrie 2025), Poland, Romania, Türkiye Trilateral Format.
● GMF (mai 2025), Avoiding the East-South Divide Ahead of the NATO Summit.
● Anadolu Agency (iulie 2024), Türkiye, Romania, and Bulgaria establish task force to demine Black Sea.
● Acordurile bilaterale România și Turcia 2024 și 2025, comunicate ministeriale.
● Strategia Națională de Apărare a României 2025 și 2030 (noiembrie 2025).