Pe 8 iulie 2024, Comisia Europeană a lansat programul Talent Partnership cu Bangladesh, sub umbrela Pact-ului UE pe Migrație și Azil. Programul, cu buget de 3 milioane euro, este implementat de Organizația Internațională a Muncii (ILO) între iulie 2024 și iunie 2027. Sectoarele de cooperare: ICT, construcții, textile, shipbuilding, agricultură, ospitalitate. A treia rundă a Talent Partnership Roundtable cu Bangladesh s-a desfășurat în prima jumătate a lui 2025. În paralel, Comisia a lansat în 2024 Talent Partnership cu Pakistan, alături de programe similare cu Egipt, Maroc, Tunisia. Bangladesh a înregistrat o scădere de 22% a migrației de muncă în 2024 comparativ cu 2023, iar Pakistan a pierdut 16%, conform raportului ILO Labor Migration Trends in Asia (septembrie 2025). Cele două state cumulează 285 milioane locuitori și o forță de muncă tânără excedentară.

Romania a întreținut relații diplomatice cu Pakistan din 1964 și cu Bangladesh din 1972 (post-independență). Ambasada României la Islamabad acoperă bilateral Pakistan, cu jurisdicție extinsă pentru Afganistan. Ambasada de la Dhaka deservește Bangladesh-ul. Pe 22 decembrie 2021, Ambasadorul român la Pakistan, Nicolae Goia, a propus oficial un acord bilateral pentru exportul forței de muncă. Romania a emis 130.000 de aplicații pentru autorizații de muncă în 2024, cu cota guvernamentală menținută la 100.000 anual din 2022. Comunitatea pakistaneză din Romania este de aproximativ 8.000 persoane, comunitatea bangladesheză aproximativ 12.000 (eșec 2024 și 2025), predominant în construcții, livrări (Glovo, Bolt, Wolt), industrie. Pe 28 august 2025, Președintele român Nicușor Dan a condamnat public agresiunile xenofobe asupra muncitorilor străini, inclusiv cazul muncitorului bangladeshez bătut în București.

Pakistan și Bangladesh reprezintă, în 2026, parteneri strategici cu cea mai mare valoare imediată pentru complementaritatea demografică a României. Cele două state cumulează 285 milioane locuitori, forța de muncă tânără, plus parteneriatele structurale UE prin Talent Partnerships (din iulie 2024). Trei direcții definesc agenda imediată: acord bilateral Romania și Pakistan pentru exportul forței de muncă (propus din decembrie 2021), implementarea Talent Partnership UE și Bangladesh în Romania prin programe operaționale, plus integrare instituțională pentru combaterea xenofobiei și protejarea drepturilor lucrătorilor. Calitatea implementării transformă o relație tradițional periferică într-o pârghie demografică majoră a deceniului 2030.

BILANȚUL ACTUAL AL COOPERĂRII

Patru elemente structurale definesc poziția curentă:

Talent Partnerships UE. Programul Talent Partnership a fost anunțat de Comisia Europeană în noiembrie 2022 ca instrument inovativ al Pact-ului pe Migrație și Azil. UE a lansat programe cu Bangladesh (8 iulie 2024), Pakistan (2024), Egipt (iunie 2023), Tunisia (iunie 2023), Maroc. Partenerii UE și Bangladesh au stabilit sectoarele de interes comun (ICT, construcții, textile, shipbuilding, agricultură, ospitalitate), cu posibilitate de extindere către îngrijire medicală și transport. Bugetul programului Bangladesh: 3 milioane euro pe 3 ani (iulie 2024 și iunie 2027), implementat de ILO.

Comerțul bilateral. Volumul total Romania și cele două state este de aproximativ 280 milioane euro anual (2024). Importuri româneşti: textile, electronice, produse agroalimentare. Exporturi româneşti: echipamente industriale, produse petroliere, IT. Pakistan exportă către Romania cantități semnificative de orez, fructe, mirodenii. Bangladesh este lider global la confecții textile (RMG ready-made garments).

Dinamica diasporei. La sfârșitul lui 2024, aproximativ 140.000 de lucrători non-UE erau angajați oficial în Romania, predominant din Nepal, Sri Lanka, Turcia, India, Bangladesh, Pakistan. Cota guvernamentală de 100.000 autorizații de muncă pe an a fost depășită prin 130.000 aplicații în 2024. Inspectoratul General pentru Imigrări a emis 106.000 autorizații de muncă în 2024.

Provocările xenofobe. În august 2025, atacul asupra unui muncitor bangladeshez la București a deschis dezbaterea publică pe protejarea lucrătorilor străini. În noiembrie 2025, un livrător sri lankez a fost lovit cu un cablu de un client. Asociațiile patronale (Federația Patronatelor Importatorilor de Forță de Muncă, condusă de Romulus Badea) și sindicatele româneşti (CNS Cartel Alfa, BNS) au condamnat agresiunile. Președintele Nicușor Dan, pe 28 august 2025, a postat pe rețelele sociale: vocile care instigă la ură împotriva străinilor s-au propagat în spațiul public; instituțiile statului au datoria să combată acest fenomen.

TENDINȚE STRUCTURALE GLOBALE POST-2024

Trei dinamici reformulează cooperarea:

Prima. Recalibrarea fluxurilor migratorii din Asia. Bangladesh a pierdut 22% în deployment 2024 comparativ cu 2023, Pakistan a pierdut 16%, conform ILO. Cele două state rămân printre liderii globali ai migrației de muncă: Bangladesh a deplasat 1,15 milioane lucrători în 2024, Pakistan 0,80 milioane. Destinațiile principale: Golful Persic (3,4 milioane lucrători asiatici, +7% YoY), urmate de UE și Romania.

A doua. Provocările UE pe migrația legală. Pact-ul UE pe Migrație și Azil (mai 2024) a creat cadrul Talent Partnerships pentru migrația legală. Romania, ca stat de tranzit (post-Schengen integral din 1 ianuarie 2025) și destinație, devine actor major. Cooperarea UE și statele de origine se concentrează pe profilare profesională, formare lingvistică, recunoașterea calificărilor.

A treia. Pivot-ul Pakistan și Bangladesh. Ambele state caută diversificare a destinațiilor de muncă, dincolo de Golful Persic. UE este destinație preferată pentru calificări medii și înalte. Romania, cu deficit demografic și cerere structurală, este destinație potențială majoră.

TREI DIRECȚII PENTRU O POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ACTIVĂ

Prima. Acord bilateral Romania și Pakistan pentru exportul forței de muncă. Componente concrete: finalizarea acordului propus în decembrie 2021 de Ambasadorul Goia, semnat până la sfârșitul lui 2026; consulat consolidat la Islamabad și Karachi (procesare vize accelerată); centre de pre-pregătire pentru lucrători pakistanezi (limbă română, cultură, dreptul muncii); acord ținta de 30.000 lucrători pakistanezi anual, similar cu modelul indian (vezi Articolul 36); cooperare cu Federația Patronatelor Importatorilor de Forță de Muncă plus sindicatele româneşti pentru protejarea drepturilor; protocol bilateral pe combaterea traficului de persoane și exploatare în muncă.

A doua. Implementarea Talent Partnership UE și Bangladesh în Romania. Componente: cooperare ILO și autoritățile româneşti (Ministerul Muncii, ANOFM, ITM) pentru recrutare etică în sectoarele identificate (ICT, construcții, textile, shipbuilding, agricultură, ospitalitate); centre de formare profesională la Dhaka și Chittagong cu predare limba română și competențe tehnice; programe pilot cu 5.000 lucrători bangladeshezi anual până în 2028; cooperare consulară extinsă (consulat Romania la Dhaka modernizat); recunoașterea calificărilor și transferabilitatea contribuțiilor sociale.

A treia. Integrare instituțională pentru combaterea xenofobiei și protejarea drepturilor. Componente: campanie națională anti-xenofobie cu sprijinul Președintelui și autorităților locale (modelul Articol 27); platformă comună (autorități, patronate, sindicate, ONG-uri) pentru raportarea cazurilor de exploatare; sancțiuni dure pentru angajatorii care încalcă drepturile lucrătorilor (debt bondage, confiscarea documentelor); cooperare ITM și ILO pentru audit-uri regulate; cluster regional Romania-Bulgaria-Polonia-Cehia-Ungaria pentru poziție comună UE pe migrația legală etică (sinergie cu V4+1, vezi Articolul 29).

RISCURI ȘI PRUDENȚE

Trei prudențe structurale se impun. Prima: complexitatea politică internă a celor două state. Pakistan are tensiuni cu India, instabilitate politică internă, chestiuni de securitate. Bangladesh a trecut prin tranziție politică (post-iulie 2024). Romania ar trebui să își calibreze cooperarea bilaterală pe agenda muncii și mobilității, evitând capturarea în tensiuni regionale.

A doua: capacitatea instituțională. Implementarea unui flux de 30.000 lucrători pakistanezi plus 5.000 lucrători bangladeshezi anual cere consolidare semnificativă a sistemului consular și de imigrație. Romania trebuie să investească în Inspectoratul General pentru Imigrări, ITM, plus rețeaua consulară.

A treia: tensiunile sociale interne. Creșterea rapidă a comunităților asiatice în Romania a generat reacții xenofobe documentate. Romania ar trebui să combine politica de migrație legală cu programe ample de integrare, comunicare publică, plus sancțiuni pentru actele rasiste.

Pakistan și Bangladesh reprezintă, în 2026, parteneri strategici cu cea mai mare valoare imediată pentru complementaritatea demografică a României. Cele două state cumulează 285 milioane locuitori, plus parteneriatele structurale UE prin Talent Partnerships (din iulie 2024). Trei direcții definesc agenda imediată: acord bilateral Romania și Pakistan pentru exportul forței de muncă, implementarea Talent Partnership UE și Bangladesh, integrare instituțională pentru combaterea xenofobiei și protejarea drepturilor. Calitatea implementării transformă o relație tradițional periferică într-o pârghie demografică majoră a deceniului 2030.

SURSE PRINCIPALE

● European Commission Migration and Home Affairs (iulie 2024), Talent Partnership with Bangladesh.

● European Commission Migration and Home Affairs, Talent Partnerships profil instituțional.

● Business Standard Bangladesh (iulie 2024), EU and Bangladesh Cooperation on Legal Pathways.

● Prothom Alo (iulie 2024), Talent Partnership EU-Bangladesh Cooperation.

● ILO International Labour Organization (septembrie 2025), Labor Migration Trends in Asia.

● OECD International Migration Outlook 2025, Romania Country Profile (noiembrie 2025).

● InfoMigrants (noiembrie 2025), Between Hate and Exploitation: Migrant Workers Face Rising Risks in Romania.

● ICMPD (decembrie 2024), Mapping of Labour Migration Pathways across EU 27.

● Government Press Information Department Pakistan (decembrie 2021), Romania Ambassador Bilateral Agreement Proposal.

● Inspectoratul General pentru Imigrări România, statistici 2024 și 2025.

● Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cota guvernamentală autorizații muncă 2025.

● Pact-ul UE pe Migrație și Azil (mai 2024), texte instituționale.

● Comunicat Președintele Nicușor Dan (28 august 2025), condamnare agresiuni xenofobe.