Pe 6 decembrie 2024, după 25 de ani de negocieri, Comisia Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay) au ajuns la un acord politic asupra acordului de liber schimb dintre UE și Mercosur. Acordul, care va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume (peste 800 milioane de oameni), include capitole pe dezvoltare durabilă și prevederi specifice împotriva despăduririi. Pe 17 ianuarie 2025, negocierile pentru actualizarea Acordului Global UE și Mexic au fost finalizate. Pe 9 și 10 noiembrie 2025, Summitul UE și CELAC s-a desfășurat la Santa Marta, Columbia, marcând consolidarea relațiilor bi-regionale, cu volum total al comerțului bilateral de 395 miliarde euro în 2022 și 2023 (în creștere cu 45% față de 2013).
Romania are relații diplomatice cu majoritatea statelor latino-americane, cu prezență consulară concentrată: ambasade în Brazilia (Brasília, plus consulat la São Paulo), Argentina (Buenos Aires), Mexic (Mexico City), Chile (Santiago), Cuba (Havana), Columbia (Bogotá), Peru (Lima), Venezuela (Caracas, în fază restrânsă) și consulate onorifice în alte state. Diaspora românească în America Latină este modestă: aproximativ 50.000 de cetățeni, predominant în Argentina (12.000), Brazilia (10.000), Venezuela (8.000), Mexic (5.000), Chile (4.000), Columbia (3.000).
America Latină reprezintă, în 2026, regiunea cu cel mai mare deficit de articulare strategică în politica externă a României. Acordul UE-Mercosur, plus pivot-ul european pe diversificarea parteneriatelor post-Trump tariffs, creează context favorabil. Trei direcții definesc agenda imediată: ratificarea Acordului UE-Mercosur ca prioritate strategică pentru piața liberă, consolidarea relațiilor bilaterale cu Brazilia (BRICS, COP30, G20), Mexic (UE-Mexic acord modernizat), Argentina, plus diaspora cooperare instituționalizată. Calitatea implementării transformă o regiune marginalizată în partener real.
TENDINȚE STRUCTURALE GLOBALE POST-2024
Patru dinamici reformulează rolul Americii Latine în politica globală:
Prima. Tarifele americane Trump și recalibrarea economică. În aprilie 2025, Trump a anunțat tarife reciproce semnificative pentru statele latino-americane: 50% pentru Brazilia (din 1 august 2025, motivat politic de procesul lui Bolsonaro), 36% pentru Mexic. Comerțul SUA-Mexic a atins 935 miliarde USD în 2024, dar este sub presiune. Statele latino-americane diversifică parteneriatele: pivot către UE, China, BRICS.
A doua. Expansiunea Chinei în regiune. China a depășit SUA ca principal partener comercial al Americii de Sud. Comerțul China-LATAM a depășit 518 miliarde USD în 2024 (estimat la peste 700 miliarde până în 2035). În mai 2025, Xi Jinping a anunțat la Beijing o linie de credit de 9 miliarde USD pentru regiune. Investițiile chineze (2020 și 2024): 55,6 miliarde USD, plus 65% concentrate în energie și minerit (Brazilia 30,5%, Argentina 19,7%, Peru 17,4%).
A treia. Acordul UE și Mercosur ca pivot strategic. Cu 800 milioane de oameni acoperiți, acordul ar fi cel mai mare din istoria UE. Implementarea rămâne contestată (Franța, Polonia, Belgia, Austria, Olanda exprimă rezerve agricole). UE a alocat 1,8 miliarde euro pentru tranziția verde și digitală a Mercosur. Aliniat cu strategia UE de Global Gateway pentru LATAM.
A patra. BRICS extins și restructurare regională. Brazilia preia președinția BRICS 2025. Cuba și Bolivia au devenit, în februarie 2025, parteneri BRICS. Argentina sub Milei a refuzat aderarea (decembrie 2023). G20 Rio 2024 a inclus Argentina, Brazilia și Mexic ca membri activi. Brazilia găzduiește COP30 la Belém (noiembrie 2025).
BILANȚUL ACTUAL AL RELAȚIILOR ROMÂNIEI
Trei dimensiuni structurează relațiile bilaterale ale României:
Comerțul bilateral. Volumul total Romania și America Latină a fost de aproximativ 1,8 miliarde euro în 2024, predominant cu Brazilia (650 milioane), Mexic (380 milioane), Argentina (290 milioane), Chile (180 milioane), Peru (120 milioane), Columbia (90 milioane). Sectoarele majore: produse agroalimentare (cafea, soia, carne) importate, plus echipamente industriale, automobile (Dacia), produse chimice, IT exportate. Investițiile reciproce sunt modeste.
Diaspora românească. Comunitățile româneşti în Argentina (Cordoba, Buenos Aires) datează din valurile de emigrare interbelică plus refugiații post-1944. Brazilia (São Paulo) include cetățeni români post-1989. Venezuela (până în 2010) a fost destinație importantă; criza politică a redus comunitatea. Cooperarea instituțională cu diaspora este sub-utilizată ca instrument de soft power.
Cooperarea culturală și educațională. Institutul Cultural Român are reprezentanțe modeste în Buenos Aires și São Paulo. Universitățile româneşti (Politehnica București, ASE, UBB) au parteneriate cu universități din Brazilia, Argentina, Mexic, dar la scară redusă. Limbile romanice oferă cadru lingvistic comun (româna, spaniola, portugheza).
TREI DIRECȚII PENTRU O POLITICĂ ROMÂNEASCĂ ACTIVĂ
Prima. Ratificarea Acordului UE-Mercosur ca prioritate strategică. Componente concrete: Romania ar trebui să voteze pozitiv în Consiliul UE pentru intrarea în vigoare; misiune economică românească la Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay în primul an post-ratificare; cluster sectorial pentru beneficiari români ai accesului preferențial (industria automotive, IT, agro-procesare). Buget propus pentru promovare: 15 milioane euro pe 3 ani.
A doua. Consolidarea bilaterală cu Brazilia, Argentina, Mexic. Componente: vizite oficiale la nivel de Președinte sau Prim-Ministru în 2027 sau 2028; reuniuni anuale ale Comisiilor Mixte Economice; deschiderea unui institut cultural român la Mexico City sau Buenos Aires; programe de burse 100 anuale pentru studenți latino-americani la universitățile româneşti. Modelul de referință: politica românească față de Africa (vezi Articolul 24), cu adaptări la contextul latino-american.
A treia. Diaspora cooperare instituționalizată. Componente: consolidarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu birou regional pentru America Latină; cooperare cu comunitățile româneşti din Argentina (Cordoba, Buenos Aires), Brazilia (São Paulo), Mexic; programe culturale anuale (festival film, expoziții, schimburi educaționale). Buget propus: 8 milioane euro pe 5 ani.
RISCURI ȘI PRUDENȚE
Trei prudențe structurale se impun. Prima: capacitatea instituțională limitată. Romania are 10 misiuni diplomatice în LATAM. Implementarea unei politici articulate cere consolidare instituțională (creșterea bugetului departamentului LATAM al MAE, recrutare specializată, formare diplomați specializați).
A doua: instabilitatea politică regională. Argentina sub Milei (libertarian, anti-China inițial, pragmatic ulterior), Brazilia sub Lula (BRICS, sprijin Ucraina), Mexicul sub Sheinbaum, Venezuela sub Maduro creează contexte politice diverse. Romania ar trebui să-și calibreze relațiile bilaterale cu sensitivitate la complexitățile regionale.
A treia: competiția chineză și americană. China și SUA luptă pentru influență în LATAM. Romania, ca actor european, ar trebui să se înscrie în arhitectura UE, evitând duplicarea sau competiția cu inițiative europene majore.
America Latină reprezintă, în 2026, regiunea cu cel mai mare deficit de articulare strategică în politica externă a României. Acordul UE-Mercosur din decembrie 2024, plus pivot-ul european pe diversificarea parteneriatelor post-Trump, creează context favorabil. Trei direcții definesc agenda imediată: ratificarea Acordului UE-Mercosur ca prioritate strategică, consolidarea bilaterală cu Brazilia, Argentina, Mexic prin vizite, reuniuni, programe culturale, plus diaspora cooperare instituționalizată. Calitatea implementării transformă o regiune marginalizată într-un partener real al deceniului 2030.
SURSE PRINCIPALE
● European External Action Service, EU and Latin America and the Caribbean: Partners of Choice (2025).
● PIIE Peterson Institute (noiembrie 2025), The European Union is Forging a New Strategic Alliance with Latin America.
● European Parliament EPRS (2025), China’s Increasing Presence in Latin America: Implications for the EU.
● European Parliament EPRS (2025), EU and CELAC Relations Ahead of the 2025 Summit.
● Council on Foreign Relations (iunie 2025), China’s Growing Influence in Latin America.
● Atlantic Council (noiembrie 2024), How Brazil, Mexico, and Argentina Approached G20.
● Deloitte (ianuarie 2026), Latin America Economic Outlook 2025.
● Gateway House (septembrie 2025), Latin America’s New Frontiers in 2025.
● AS-COA Tracking Trump and Latin America: Trade.
● Acordul UE și Mercosur (decembrie 2024), texte de bază și protocoale.
● Acordul Global UE și Mexic Modernizat (ianuarie 2025), comunicate oficiale.
● Summit EU-CELAC Santa Marta (noiembrie 2025), comunicate finale.