În decembrie 2025, Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare (DAC) al OECD a aprobat aderarea României ca primul Asociat în istoria comitetului, urmare a solicitării formale din iulie 2024 și acordului preliminar din februarie 2025. Aderarea reflectă consolidarea instituțională a politicii româneşti de cooperare pentru dezvoltare, post-2007, când România a trecut de la statutul de beneficiar la cel de donator, după aderarea la Uniunea Europeană. Asistența Oficială pentru Dezvoltare (ODA) a României a atins 587,2 milioane USD în 2024 (date preliminare), echivalent cu 0,16% din venitul național brut (VNB), în scădere cu 1,6% față de 2023.

Agenția Română pentru Cooperare Internațională în Dezvoltare (RoAid) a fost înființată în 2016 și este operațională din 2017. Funcționează sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe, prin Direcția de Politici de Dezvoltare și Asistență Umanitară. Cadrul legal de bază: Legea 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară. Programul Multianual Strategic 2024 și 2027 stabilește 10 țări prioritare: Albania, Etiopia, Georgia, Mauritania, Moldova, Autoritatea Palestiniană, Senegal, Serbia, Tanzania, Ucraina.

Politica de cooperare pentru dezvoltare a României a urcat, în decembrie 2025, la rangul de Asociat al DAC OECD, marcând consolidare instituțională substanțială. Cele 587 milioane USD ODA în 2024, plus rețeaua de 10 țări prioritare, oferă structura. Limita actuală: ODA reprezintă 0,16% din VNB, sub angajamentul propriu de 0,33% până în 2030 și sub media UE de 0,4%. Trei direcții definesc agenda imediată: creșterea ODA la 0,33% VNB până în 2030, consolidarea RoAid ca agenție operațională comparabilă cu omologii europeni, plus articularea politicii de dezvoltare ca instrument de politică externă cu profil distinct.

BILANȚUL ACTUAL AL ROAID ȘI POLITICII ODA

Patru elemente structurale definesc politica curentă:

Volumul ODA. Cele 587,2 milioane USD în 2024 plasează România pe locul aproximativ 22 din 30 de membri DAC OECD. Comparativ: Polonia 1,2 miliarde USD ODA (0,17% VNB), Cehia 387 milioane (0,28% VNB), Ungaria 369 milioane (0,21% VNB). Romania are volum absolut comparabil cu Cehia, dar pondere VNB mai mică.

Beneficiarii. Republica Moldova rămâne principalul beneficiar al cooperării bilaterale româneşti, prin RoAid, IFC, ANCOM, plus alte agenții. Ucraina a primit 5,7 milioane USD în 2024 (în scădere cu 2,2% față de 2023), cifră modestă raportat la proximitatea geografică. Georgia, Serbia, Albania, Etiopia, Mauritania, Senegal, Tanzania, Palestina completează harta. În 2023, 40,9% din ODA bilaterală a mers către top 10 beneficiari, predominant europeni și din Orientul Mijlociu.

Sectoarele prioritare. Romania concentrează ODA pe trei direcții: dezvoltarea capacității instituționale a partenerilor (43%, în special pentru aderarea la UE și NATO), tranziția verde și schimbările climatice (28%), dezvoltarea umană (educație, sănătate, social, 22%). Componenta de comerț și investiții este modestă.

Capacitatea operațională RoAid. Bugetul anual al agenției în 2022 a fost sub 13 milioane EUR, cu personal de aproximativ 30 de specialiști. Comparativ, NDIA Suedia, GIZ Germania, AECID Spania au structuri instituționale semnificativ mai mari. Componenta bilaterală este partial implementată direct prin RoAid; o altă parte este canalizată prin ministere tehnice (Sănătate, Educație, Apărare), UNDP, instituții europene.

ADERAREA LA DAC OECD CA ASOCIAT

Decizia DAC OECD din decembrie 2025 reprezintă un moment instituțional simbolic și operațional. Romania este prima țară din lume care obține statutul de Asociat al comitetului, instituit special pentru a permite includerea unor donatori emergenti cu standarde înalte. Statutul de Asociat oferă:

● Acces la peer review-uri DAC, schimburi structurate cu cei 30 de membri principali, plus asistență tehnică pentru armonizarea standardelor;

● Vizibilitate diplomatică în arhitectura globală a cooperării pentru dezvoltare, cu Romania poziționată ca actor cu profil distinct (donator emergent, post-aderare la UE);

● Cadru de raportare consolidat, conform standardelor International Aid Transparency Initiative (IATI), unde Romania este deja primul stat dintre noile state UE să raporteze;

● Pregătire structurală pentru aderarea ulterioară ca membru integral DAC, în orizontul 2028 sau 2030.

Aderarea coincide cu o etapă globală de presiune crescătoare pe ODA: SUA și-au redus drastic asistența prin retragerea USAID în 2025; Marea Britanie, Germania, Olanda, Belgia au redus ODA în 2024 și 2025. OECD proiectează declin global de 9% până la 17% în ODA totală 2025. Romania, în context, ridică profilul asistenței internaționale, contracorent.

TREI DIRECȚII PENTRU O POLITICĂ ODA MATURĂ

Prima. Calendar predictibil pentru creșterea ODA la 0,33% VNB până în 2030. Componente concrete: traiectorie multianuală publicată în legea bugetului (0,18% VNB 2026, 0,21% 2027, 0,24% 2028, 0,28% 2029, 0,33% 2030); creșterea bugetului RoAid la 50 milioane euro până în 2028; alocări specifice pentru contribuții la fonduri multilaterale (Banca Mondială, Fondul Global pentru Sănătate, fonduri verzi).

A doua. Consolidarea RoAid ca agenție operațională comparabilă. Componente: extindere personal la 80 de specialiști până în 2028, recrutare specializată (manageri de proiect, evaluatori, cooperare tehnică); deschidere a 5 birouri operaționale în țări prioritare (Chișinău extins, Kiev, Tbilisi, Belgrad, Adis Abeba); platforme tematice de excelență (cooperare juridică, electorală, sanitară, agricolă, climatică); parteneriate sistematice cu sectorul privat românesc (programe Public-Private Partnership pentru proiecte de dezvoltare).

A treia. Articularea cooperării pentru dezvoltare ca instrument distinct de politică externă. Componente: focus pe vecinătatea estică (Moldova, Ucraina, Georgia) ca prioritate absolută; dezvoltarea unei expertize româneşti recunoscute pe domeniul tranziției post-comuniste (lecții instituționale 1989 și 2007); parteneriate triunghiulare (Romania plus stat european tradițional plus stat beneficiar) pentru maximizarea impactului; crearea unui Fond de Stabilitate al Mării Negre (vezi Articolul 1 al acestei serii) ca mecanism specific cu finanțare combinată.

RISCURI ȘI PRUDENȚE

Trei prudențe structurale se impun:

Prima. Capacitatea bugetară. Creșterea ODA la 0,33% VNB până în 2030 cere alocări suplimentare semnificative (de la aprox. 600 milioane USD în 2024 la peste 1,2 miliarde USD în 2030), în context de presiune fiscală internă și nevoi de securitate (5% PIB apărare). Articularea politică transpartizană a calendarului este indispensabilă.

A doua. Eficiența operațională. Volume mai mari de ODA cer capacitate proporțională de implementare. Riscul: alocări nominale fără absorbție efectivă. Investiția în RoAid și ministerele tehnice este precondiție pentru creșterea credibilă.

A treia. Prioritizarea. Cu cele 10 țări prioritare deja stabilite, plus contribuțiile multilaterale, Romania trebuie să evite dispersarea resurselor. Concentrarea pe vecinătatea estică (Moldova absoarbe deja peste 30% din ODA bilaterală) este logică, dar nu trebuie să marginalizeze prezența globală (Africa, Asia, America Latină).

Aderarea României la DAC OECD ca primul Asociat din decembrie 2025 marchează consolidare instituțională valoroasă. Cele 587 milioane USD ODA în 2024 (0,16% VNB) plasează țara între donatorii emergenti cu profil distinct. Trei direcții definesc agenda imediată: calendar predictibil pentru creșterea ODA la 0,33% VNB până în 2030, consolidarea RoAid ca agenție operațională comparabilă cu omologii europeni, articularea cooperării pentru dezvoltare ca instrument distinct de politică externă cu accent pe vecinătatea estică. Calitatea implementării transformă o politică marginală într-o pârghie strategică.

SURSE PRINCIPALE

● OECD (decembrie 2025), Romania Joins the OECD Development Assistance Committee as Its First Associate.

● OECD Development Co-operation Profiles 2025, Romania.

● RoAid Romanian Agency for International Development (roaid.ro), profil instituțional.

● Ministerul Afacerilor Externe (mae.ro), Development Cooperation Policy and Humanitarian Aid.

● Programul Multianual Strategic de Cooperare Internațională 2024 și 2027.

● Legea 213/2016 privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistența umanitară.

● European Leadership Network (octombrie 2025), Future of Development Aid in Ukraine, Georgia, Moldova.

● Development Research Eu (iulie 2024), Romania’s Development Policy: Challenges and Unexplored Potential.

● FIIAPP (februarie 2020), interviu Cătălin Harnagea privind RoAid.

● International Aid Transparency Initiative (IATI), profilul României.

● OECD DAC Statistics, Romania ODA 2007 și 2024.

● OECD International Migration Outlook 2025, capitolul cooperare internațională.

● DG INTPA Comisia Europeană, Global Gateway profilul instituțional.