Pe 28 și 29 aprilie 2025, la Varșovia, a avut loc cel de-al zecelea summit al Inițiativei celor Trei Mări (3SI), un format de cooperare regională care reunește 13 state membre ale Uniunii Europene situate între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră. La summit-ul aniversar, Spania și Turcia au fost primite ca parteneri strategici, alăturându-se Statelor Unite, Germaniei, Comisiei Europene și Japoniei. Albania și Montenegro au fost incluse ca state asociate participante. Statele Unite au fost reprezentate de Secretarul Energiei Chris Wright, semnal că administrația Trump menține susținerea formatului inițiat în 2015 sub președinția lui Donald Trump (mandatul I).
În martie 2026, sub președinția croată, summit-ul de la Zagreb și forumul economic de la Dubrovnik au marcat trecerea formatului dintr-o platformă tehnică pentru proiecte de infrastructură într-un mecanism de cooperare strategică pentru flancul estic al UE. Lansarea primei sesiuni parlamentare a Inițiativei la Zagreb a adăugat o dimensiune politică nouă, cu obiectiv explicit de armonizare legislativă pentru implementarea proiectelor transfrontaliere.
3SI reprezintă cel mai operațional cadru de cooperare regională la dispoziția României. Bucureștiul are istoric de prezență în format (a găzduit summiturile din 2018 și 2023), două proiecte naționale prioritare (Rail2Sea și Via Carpathia), o contribuție la Fondul de Investiții și o aderare recentă la Fondul de Inovare 3SI cu 20 de milioane de euro. Potențialul strategic rămâne, însă, valorificat parțial. Lipsa unei viziuni instituționalizate privind rolul Bucureștiului în 3SI limitează rezultatele unui instrument cu dezvoltare structurală în direcția corectă.
DE LA DUBROVNIK 2016 LA ZAGREB 2026
Inițiativa celor Trei Mări a fost concepută în 2015 de președintele croat Kolinda Grabar-Kitarović și președintele polonez Andrzej Duda, pe baza raportului Atlantic Council „Completing Europe” care semnala deficitul de investiții în infrastructura nord și sud din Europa Centrală și de Est. Primul summit a avut loc la Dubrovnik în august 2016, cu participarea celor 12 state fondatoare: Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia.
Logica formatului este simplă și puternică. Moștenirea istorică sovietică a lăsat regiunea cu o infrastructură dezvoltată majoritar pe axă Est și Vest. Conexiunile Nord și Sud, naturale geografic și esențiale pentru reziliența economică și energetică post-2022, rămân subdezvoltate. 3SI a primit ca obiectiv strategic închiderea acestui deficit, prin proiecte de transport, energie și digital.
Statisticile actualizate confirmă progresul. Cele 143 de proiecte prioritare 3SI cuprind o investiție totală estimată la 111 miliarde de euro (aproximativ 120 miliarde de dolari), conform raportului de status 2024 al Inițiativei. Cumulativ, 14 proiecte au fost finalizate și 19 sunt în stadiu avansat. Aproximativ 40% din bugetul total al proiectelor a fost securizat. Dimensiunea s-a triplat față de lista inițială de 48 de proiecte adoptată la summit-ul de la București din 2018.
Componenta financiară este 3SI Investment Fund (3SIIF), constituit în 2019 la Luxembourg cu un capital inițial de peste 500 milioane de euro. La summit-ul de la Riga din 2022, Statele Unite au confirmat o contribuție de 300 milioane de dolari prin International Development Finance Corporation (DFC). Banca de Export-Import a României (EximBank) și Banca Poloneză de Dezvoltare BGK au fost cofondatoare. Estonia, Letonia, Bulgaria, Ungaria, Croația și Slovenia au aderat ulterior.
În noiembrie 2025, Banca de Investiții și Dezvoltare a României (BID) a aderat la 3SI Innovation Fund, un instrument complementar gestionat de Fondul European de Investiții (parte a grupului BEI), cu o contribuție de 20 milioane de euro. Fondul a atins 100 milioane de euro contribuții naționale (Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, România) și are obiectiv de mobilizare a cel puțin 1 miliard de euro pentru investiții în private equity, venture capital și private credit pentru companii din regiune.
PROIECTELE ROMÂNEȘTI ÎN 3SI
România urmărește prioritar două proiecte mari de infrastructură transfrontalieră:
Rail2Sea conectează portul Gdańsk la Marea Baltică cu portul Constanța la Marea Neagră, prin teritoriul Poloniei, Slovaciei, Ungariei și României. Proiectul a fost validat la summit-ul de la București din 2018 și este parte din coridorul european TEN-T. Componentele românești (modernizarea coridorului IV pan-european, dublarea de cale ferată și electrificarea segmentelor critice) sunt finanțate parțial prin Connecting Europe Facility și prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Via Carpathia este un proiect rutier transnațional care leagă Klaipėda în Lituania de Salonic în Grecia, traversând Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Componentele românești includ autostrada A8 (Iași și Tg. Mureș) și conexiunile cu rețeaua transcarpatică. Statutul actual al proiectului în România reflectă, totuși, decalajul dintre planificare și implementare: secțiunile cheie au termene revizuite repetat.
Pe componenta energetică, România a contribuit la dezvoltarea coridorului vertical de gaze naturale (BRUA: Bulgaria, România, Ungaria, Austria), operațional din 2020. Capacitatea de transport a coridorului va crește semnificativ după lansarea producției de gaze naturale Neptun Deep în 2027. Această evoluție transformă România dintr-un nod de tranzit într-un furnizor regional cheie.
LIMITELE ȘI DEFICITELE ACTUALE
Trei observații critice se impun privind utilizarea actuală a 3SI ca instrument strategic românesc.
Prima privește masa critică instituțională a coordonării interne. România are un coordonator național 3SI (la nivel de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe), dar lipsește o structură de planificare strategică multidisciplinară care să integreze obiectivele de transport, energie, digital și politică externă într-o viziune coerentă. Polonia, prin contrast, gestionează 3SI cu un departament dedicat la Cancelaria Prim-Ministrului și cu coordonare directă la nivel de președinte.
A doua privește componenta digitală. Proiectele românești în 3SI au pondere majoritară pe componenta de transport, secundară pe energie și marginală pe digital. Inițiativele privind cablurile submarine din Marea Neagră (proiectul cablu de date prin Marea Neagră, anunțat în 2024 ca rută alternativă pentru conexiunea digitală Europa și Caucaz și Asia Centrală) au potențial transformator. Maturitatea proiectului depinde de leadership politic susținut și de mobilizarea capitalului public și privat.
A treia privește dimensiunea estică. 3SI a integrat Republica Moldova ca stat asociat participant la summit-ul de la București din 2023, iar Ucraina la summit-ul de la Riga din 2022. România este, geografic și politic, principala punte între 3SI și aceste state asociate. Această poziție privilegiată generează responsabilitate clară: proiectele de conectivitate România și Moldova (segmentele feroviare electrificate, interconectările energetice, infrastructura de comunicații) trebuie să devină parte explicită a portfoliului 3SI.
TREI PRIORITĂȚI STRATEGICE PENTRU ROMÂNIA ÎN 3SI 2026 ȘI 2030
Prima. Stabilirea unei Strategii Naționale 3SI 2026 și 2030, similară celei poloneze, cu mandat clar de coordonare interministerială, indicatori de performanță cuantificabili, și raportare anuală publică. Strategia ar trebui să cuprindă cele trei dimensiuni operaționale (transport, energie, digital), plus dimensiunea politică (parteneriate strategice cu Polonia, Croația, Cehia) și dimensiunea estică (integrarea proiectelor cu Moldova și Ucraina).
A doua. Construirea unui pachet românesc de proiecte digitale de scară pentru summit-ul din 2026 și pentru următorul ciclu bugetar UE. Cablul submarin Marea Neagră (Constanța și porturile caucaziene) este componenta principală. Hub-ul de date din regiunea Marea Neagră, cu utilizarea infrastructurii militare în sinergie cu cea civilă, completează pachetul. Aceste proiecte vor fi parte a discuției NATO privind protecția infrastructurii critice (vezi Articolul 5 al acestei serii).
A treia. Pregătirea unui summit 3SI găzduit din nou de România în 2027 sau 2028, cu agendă strategică explicită: integrarea Moldovei și Ucrainei în Inițiativă, lansarea unui mecanism de finanțare special pentru proiectele transfrontaliere cu state candidate UE, și consolidarea componentei de securitate energetică post-Neptun Deep. Pregătirea unui astfel de summit începe cu doi ani înainte și definește amprenta strategică a Bucureștiului în deceniul care urmează.
La zece ani de la fondare, Inițiativa celor Trei Mări a depășit faza de format declarativ și a devenit instrument operațional cu rezultate cuantificabile. România a contribuit la această evoluție, dar are spațiu semnificativ de creștere a leadership-ului. Stabilirea unei strategii naționale 3SI, construirea unui pachet digital ambițios și pregătirea unui nou summit găzduit de România reprezintă agenda concretă pentru următorii trei ani.
SURSE PRINCIPALE
● Library of Congress (2025), The Three Seas Initiative.
● Wikipedia (mai 2026), Three Seas Initiative.
● 3seas.eu, Warsaw Summit 2025 Joint Declaration.
● Substack Friendship Bridge (mai 2026), The Three Seas Initiative after the 2026 Summit, dr. Alexandru-Ionuț Drăgulin.
● Ministerul Afacerilor Externe al României (mae.ro), profilul oficial al participării României în 3SI.
● Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei și Estoniei, fișele tehnice 3SI.
● Ministerul Afacerilor Externe al Bulgariei, fișa 3SI și parteneri strategici.
● Romania Insider (noiembrie 2025), BID Joins EIF-led Regional Innovation Fund with EUR 20 Million Commitment.
● Vajiramandravi.com (martie 2026), Three Seas Initiative current affairs.
● Three Seas Initiative Status Report 2024, lista proiectelor prioritare.
● Atlantic Council, Completing Europe (raport fondator 2014).
● International Development Finance Corporation (DFC), confirmarea contribuției de 300 milioane USD.
● European Investment Fund, 3SI Innovation Fund mandate și alocările naționale 2025.