Sinteză. Cursul de schimb leu-euro a reprezentat una dintre cele mai vizibile anchore ale stabilității macroeconomice românești din ultimii ani. De la 4,90 lei pe euro în 2021 la 5,0985 la finele lui 2025 (un mediu de 5,0415 pentru tot 2025), leul s-a menținut cu remarcabilă stabilitate față de moneda europeană, în ciuda celei mai ridicate inflații din UE și a celui mai mare deficit bugetar european. Această stabilitate nu a venit de la sine: a fost susținută activ de BNR prin intervenții pe piața valutară și prin menținerea unui diferențial de dobândă atractiv față de zona euro. Tabloul s-a schimbat dramatic în mai 2026, când instabilitatea politică generată de căderea Guvernului Bolojan a împins cursul la maximul record de 5,2688 lei pe euro pe 6 mai. Articolul explică mecanismele cursului de schimb al leului și factorii care îl presează.

1. De ce cursul de schimb contează pentru toată lumea

Cursul de schimb este prețul monedei naționale față de valutele externe. Un leu mai slab față de euro înseamnă că importurile se scumpesc (petrol, mașini, electronice, medicamente, toate parțial importate), adăugând presiune inflaționistă. Firmele cu credite în euro sau cu obligații de plată în valută plătesc mai mult în lei. Familiile care au credite ipotecare în euro (un fenomen mai frecvent înainte de 2008, dar cu stocuri reziduale) văd ratele crescând. Turiștii care merg în Europa sau care importă bunuri de lux simt direct diferența.

Pe de altă parte, un leu mai slab avantajează exportatorii (care primesc mai mulți lei pentru veniturile lor în euro) și face România mai atractivă ca destinație turistică și de investiții față de consumatorii cu euro. Dilema băncii centrale este clasică: un curs prea apreciat dăunează exportatorilor, un curs prea depreciat alimentează inflația. BNR a ales o cale de mijloc: gestionarea cursului în cadrul unei benzi informale, evitând mișcări extreme în ambele direcții.

2. Mecanismul de gestionare a cursului de către BNR

România are un regim de flotare liberă gestionată (managed float): cursul este determinat în principiu de piață (cerere și ofertă de valută), dar BNR intervine atunci când mișcările devin excesive sau dezordonate. BNR poate cumpăra lei (vânzând euro din rezerve), pentru a apăra moneda națională când aceasta se depreciază prea rapid. Poate și vinde lei (cumpărând euro), pentru a evita o apreciere excesivă care ar periclita competitivitatea exportatorilor.

Rezervele valutare ale BNR sunt instrumentul de rezervă al acestor intervenții: la finele lui 2025, rezervele totale (valute plus aur) depășeau 65 miliarde euro, un nivel record și un scut considerabil. Existența acestor rezerve masive transmite un semnal de credibilitate piețelor: BNR dispune de resursele pentru a interveni decisiv dacă leul ar fi atacat speculativ sau dacă o criză de încredere ar genera un atac pe curs.

3. Factorii care au ținut leul stabil în 2022-2025

Stabilitatea remarcabilă a cursului leu-euro în 2022-2025, în pofida celei mai ridicate inflații din UE, s-a datorat mai multor factori convergenti. Primul a fost diferențialul de dobândă: cu o rată BNR de 6,50-7,00% față de 0-4,50% ale BCE în aceeași perioadă, leul oferea un randament mai atractiv investitorilor care plasau capital în titluri românești denominate în lei (carry trade). Aceasta a adus intrări de capital care au susținut cererea de lei.

Al doilea factor a fost fluxul de fonduri europene: intrările de fonduri UE (PNRR, fonduri de coeziune) sunt denominate în euro și trebuie convertite în lei pentru a finanța cheltuielile locale, creând o cerere structurală de lei pe piața valutară. Al treilea factor au fost remitențele diasporei (circa 6 miliarde euro anual), convertite în lei de familiile beneficiare. Al patrulea a fost credibilitatea BNR și semnalele clare de voință de a interveni dacă cursul ar fi depășit praguri de alarmare.

4. Ruptura din mai 2026: instabilitatea politică și maximele record

Contextul s-a schimbat rapid în mai 2026. Căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură adoptată cu 281 de voturi (o coaliție PSD-AUR), o surpriză pentru piețele financiare care contau pe continuitatea reformelor fiscale, a generat o depreciere accelerată a leului. Cursul a evoluat de la 5,1004 lei pe 29 aprilie la 5,1417 pe 30 aprilie, 5,1998 pe 4 mai, 5,2180 pe 5 mai și 5,2688 pe 6 mai 2026, maximum absolut istoric. Aceasta a reprezentat o depreciere de circa 3,3% în numai o săptămână.

Instabilitatea politică afectează cursul prin mai multe canale: investitorii externi reduc expunerea la active din țări cu risc politic crescut (vânzând titluri de stat românești și cumpărând euro), firmele cu obligații valutare se acoperă anticipat (cumpărând euro preventiv), iar anticipațiile negative se autosusțin temporar. Amploarea deprecierii reflecta îngrijorări concrete: va continua consolidarea fiscală sub un nou guvern? Va fi menținut traseul agreat cu Comisia Europeană? Va fi PNRR absorbit la timp?

5. Perspective: cât de vulnerabil este leul

Leul rămâne potențial vulnerabil la mai mulți factori: un deficit de cont curent ridicat (circa 8-9% din PIB în 2025, finanțat parțial prin intrări de fonduri europene și capitaluri speculative), o incertitudine politică ridicată după căderea Guvernului Bolojan, și o inflație ridicată care erodează competitivitatea reală. Pe termen mediu, factorii de stabilizare (rezervele BNR, diferențialul de dobândă, fondurile europene) rămân în activitate. Dar orice deviere de la traseul de consolidare fiscală sau orice blocare a PNRR ar putea reactiva presiunile de depreciere și complica efortul de dezinflație.

SURSE PRINCIPALE

BNR, Cursul de referință leu-euro, arhivă 2021-2026.

cursbnr.ro, Actualizare curs 6 mai 2026.

BNR, Raport anual 2025.

CFA România, Sondaj indicator de încredere macroeconomică, februarie 2026.

Economica.net, Prognoze curs leu-euro 2026.

INS, Balanța de plăți și contul curent, 2025.