Sinteză. Consumul privat al gospodăriilor reprezintă aproximativ 63 la sută din PIB-ul României, cea mai mare componentă a economiei și, în mod recurent, principalul motor de creștere. În România, consumul a jucat un rol disproporționat față de investițiile productive, iar volatilitatea sa a generat cicluri economice ample: boomuri când veniturile cresc rapid, contracții când creditul se strânge sau salariile scad real. Articolul analizează structura consumului privat românesc, sursele sale de finanțare, evoluția din 2022 până în 2026 și perspectivele de redresare.

1. Ce cuprinde consumul privat

Consumul privat include totalitatea cheltuielilor efectuate de gospodării pentru bunuri și servicii: alimente, îmbrăcăminte, chirie sau rate ipotecare, utilități, transport, recreere, sănătate privată și educație privată. În România, ponderea cheltuielilor cu alimentele rămâne mai ridicată (circa 28 la sută din bugetul gospodăriei medii) decât în Europa Occidentală (15-20 la sută), reflectând atât un nivel de trai în convergență, cât și preferința pentru gătit acasă față de restaurante. Serviciile de agrement, cultura și turismul sunt în creștere, dar rămân sub media UE.

Remitențele diasporei constituie un flux de finanțare a consumului adesea subestimat. Aproximativ 3-4 milioane de cetățeni români locuiesc și muncesc în afara țării, iar transferurile lor bănești au depășit în unii ani 6 miliarde de euro (2-3 la sută din PIB). Aceste fluxuri au susținut consumul în regiunile cu emigrație ridicată (Moldova, Oltenia, Muntenia) chiar și în perioadele de criză, atenuând contracțiile economice locale și menținând activă cererea pentru bunuri și servicii.

2. Salariile și puterea de cumpărare în 2022-2026

Creșterile salariale din 2017-2019 au reprezentat cel mai amplu salt al puterii de cumpărare din istoria recentă a României: salariile bugetarilor aproape s-au dublat, salariul minim brut a crescut cu 60 la sută în trei ani, iar salariile din sectorul privat au urmat. Rezultatul a fost o explozie a consumului privat, cu creșteri anuale de 8-10 la sută în termeni reali, care a alimentat boomul economic din 2017-2019.

Revanșa a venit în 2022-2025, când inflația înaltă (16,8 la sută în 2022, 9,7 la sută în 2025) a erodat rapid puterea de cumpărare reală. Salariile nominale au continuat să crească, dar mai lent decât prețurile. Conform EBRD, salariile reale au scăzut în 2025 cu circa 5 la sută, cea mai mare contracție din Uniunea Europeană. Efectul direct a fost temperarea consumului, stagnarea vânzărilor din retail și prudentura sporită a gospodăriilor față de achizițiile mari.

3. Creditul de consum: amplificator în boom, frână în ajustare

Creditul bancar acordat populației (credite de consum și ipotecare) a amplificat consumul în perioadele de boom. Programul Prima Casă, lansat în 2009 și transformat ulterior în Noua Casă, a facilitat accesul tinerilor la credite ipotecare cu garanție de stat, contribuind la boomul imobiliar din 2015-2022. Rata dobânzii scăzute din 2020-2021 (1,75 la sută) a maximizat accesibilitatea creditului.

În 2023-2025, dobânzile ridicate (rata de referință BNR urcată la 7 la sută) au scumpit semnificativ creditul și au redus cererea de credite noi. Creditul ipotecar s-a temperat vizibil, construcțiile rezidențiale au încetinit, iar retailul a resimțit reducerea apetitului de consum. Aceasta este logica politicii monetare restrictive: prin reducerea consumului finanțat din credit, BNR urmărește temperarea inflației și readucerea ei în banda țintă de 2,5 la sută.

4. Structura consumului: ce cumpără românii în 2026

Cheltuielile cu alimentele și băuturile reprezintă circa 28 la sută din bugetul gospodăriei medii, față de 15-18 la sută în Europa Occidentală. Urmează locuința (chirie, utilități, reparații) cu circa 22 la sută, transportul cu 11 la sută, sănătatea cu 5 la sută și recreerea cu 5 la sută. Comerțul online a crescut de la circa 5 miliarde de euro în 2020 la aproape 9 miliarde în 2025, susținut de pandemia din 2020 și de adoptarea rapidă a plăților digitale prin aplicații bancare și servicii de tip Google Pay sau Apple Pay.

5. Perspectivele pentru 2026-2027

Redresarea consumului privat este așteptată în a doua jumătate a anului 2026 și mai ferm în 2027, pe seama mai multor factori: dezinflația progresivă (inflația prognozată la circa 4,5 la sută la finalul lui 2026), relaxarea monetară (BNR a inițiat reducerea ratei de referință în mai 2026, cu 100 de puncte de bază așteptate pe parcursul anului) și stabilizarea pieței muncii. Combinația dintre dezinflație și creșteri salariale nominale ar trebui să producă primele creșteri reale ale salariilor din 2021, restabilind treptat motorul consumului.

SURSE PRINCIPALE

INS, Ancheta bugetelor de familie, 2024-2025.

BNR, Raport asupra inflației, mai 2026.

EBRD, Regional Economic Prospects, februarie 2026.

ING Think, Monitoring Romania, decembrie 2025.

Comisia Europeană, Previziunea economică de iarnă 2026.