Sinteză. Aceasta este ultima pagina a seriei economice IRPPS, care a parcurs in cele 185 de articole ale sale tot teritoriul economiei romanesti: de la indicatorii macroeconomici de ansamblu pana la fiecare sector economic, de la infrastructura pana la coeziunea sociala, de la digitalizare pana la tranzitia verde. Ultimul articol ridica privirea de la analiza spre viziune: cum va arata Romania in 2035, ce transformari pot produce decalajele actuale si ce conditii trebuie indeplinite pentru ca potentialul enorm al economiei romanesti sa fie valorificat in intregime? Tranziția dubla, adica simulttan digitala si verde, este cel mai important proiect de transformare economica al Romaniei in deceniul 2026-2035: ea necesita investitii de zeci de miliarde de euro, reforme institutionale profunde si o vointa colectiva de a construi pe termen lung in loc de a consuma pe termen scurt. Articolul de incheiere propune viziunea si conditiile scenariului optimist pentru Romania 2035.

1. Ce am aflat in 185 de articole: tabloul complet al economiei

Seria economica IRPPS a construit, articol cu articol, o imagine coerenta si complexa a economiei romanesti in 2026. Romania este o economie cu performante remarcabile in unele dimensiuni (crestere economica sustinuta, exporturi IT in expansiune, investitii straine directe record, infrastructura de broadband de top european, industrie auto competitiva la export) si cu decalaje semnificative in altele (saracie si inegalitate ridicate, institutii publice cu calitate variabila, infrastructura de transport partial incompleta, sistem de sanatate subfinantat, cercetare-inovare sub tinta). Aceasta coexistenta a excelentei si a subdezvoltarii este caracteristica economiilor in convergenta rapida: nu toate sectoarele cresc la fel de repede, si decalajele creaza atat provocari, cat si oportunitati uriase de crestere.

Economia digitala, prezentata in aceasta ultima sectiune, este vectorul cu cea mai mare putere de transformare structurala: IT-ul, AI, fintech-ul, sanatatea digitala, agri-tech si economia platformelor pot creste productivitatea in toate sectoarele traditionale, pot crea industrii exportatoare noi si pot imbunatati calitatea serviciilor publice. Tranzitia verde, celalalalt vector al deceniului, poate transforma Romania dintr-un importator de energie in exportator net, poate crea o industrie de componente si sisteme pentru energie curata si poate moderniza sectoarele carbon-intensive. Impreuna, cele doua tranzitii pot produce o reindustrializare a Romaniei pe baze moderne, competitive si sustenabile, diferita structural de industrializarea comunista bazata pe industria grea poluanta.

2. Romania in 2035: scenariul optimist

Scenariul optimist pentru Romania in 2035 presupune urmatorii parametri: PIB de 500+ miliarde euro (de la 378 miliarde in 2025), PIB per capita de 95%+ din media UE (de la 78%), deficit bugetar redus sub 3% din PIB pe traiectorie durabila, 30 GW de capacitate regenerabila instalata cu exporturi de electricitate curata de 5-7 TWh anual, Neptun Deep in productie cu exporturi de gaze de 5-7 miliarde mc anual, Cernavoda 3 si 4 si SMR NuScale operationale, reducand dependenta de combustibili fosili la sub 30% din mixul energetic. Sectorul IT depaseste 200.000 de angajati si 15 miliarde de euro in exporturi, cu 5-10 companii romanesti cu produse proprii evaluate la 1+ miliard de dolari.

In planul social, scenariul optimist presupune reducerea ratei AROPE la sub 22% (de la 31%), cu progrese semnificative in randul copiilor si in mediul rural, pe fondul programelor de educatie timpurie, de asistenta sociala reformata si de infrastructura rurala modernizata. Disparitatile regionale se reduc datorita finalizarii autostrăzilor care conecteaza Moldova si Oltenia la reteaua europeana si datorita ecosistemelor industriale si digitale emergente in Iasi, Craiova si Bacau. Increderea in institutii creste pe masura ce administratia digitala devine mai eficienta, mai transparenta si mai orientata spre nevoile cetatenilor, reducand frustrarea si populismul alimentat de perceptia coruptiei sistemice.

3. Conditiile scenariului optimist: ce trebuie sa se intample

Scenariul optimist nu este garantat, ci conditionat de indeplinirea simultana a mai multor conditii interdependente. Stabilitate politica si institutionala: Romania a demonstrat in mai 2026 ca instabilitatea politica este un risc real cu costuri economice concrete. Continuitatea echipelor de implementare a PNRR, a programelor de investitii si a reformelor structurale dincolo de ciclurile electorale este conditia minima a oricarui scenariu de crestere sustinuta. Capacitate administrativa ridicata: institutiile care implementeaza investitiile si reformele (CNAIR, CFR, ministerele, ANAF, DNSC) au nevoie de personal bine pregatit, bine platit si responsabilizat pentru performanta, conditii care necesita reforme ale functiei publice.

Capital privat si investitii straine directe: scenariul optimist necesita ISD de 10-15 miliarde de euro pe an (fata de 8 miliarde in 2025) si investitii private romanesti masive in sectoarele de viitor. Atractivitatea pentru investitii depinde de predictibilitatea fiscala si juridica, de calitatea infrastructurii si a fortei de munca si de perceptia stabilitatii politice si institutionale. Inovare si capital uman: Romania are nevoie de cel putin 1% din PIB cheltuit pe C&D pana in 2030 (de la 0,46%) si de un sistem educational care produce absolventi cu competente cerute de economia moderna. Fara aceste investitii in viitorul economic al tarii, convergenta cu Europa va incetini si capcana veniturilor medii va deveni o realitate concreta.

4. Agenda strategica 2026-2035: prioritatile deceniului

O agenda strategica pentru Romania 2026-2035 ar trebui sa aiba cinci piloni transversali. Primul pilon: finalizarea infrastructurii de baza pana in 2032 (reteaua de autostrazi si cai ferate modernizate, apa si canalizare universala, acoperire broadband totala), care asigura plafonul minim de competitivitate si de coeziune regionala. Al doilea pilon: tranzitia energetica catre independenta si exporturi (Neptun Deep, Cernavoda 3-4, SMR NuScale, 30 GW regenerabile, stocare si hibrogen verde), care elimina vulnerabilitatea energetica si creeaza un avantaj competitiv al costului energiei.

Al treilea pilon: digitalizarea transversala a economiei si a administratiei, de la IMM-uri si fermieri la spitale si primarii, care produce salturi de productivitate imposibil de obtinut altfel. Al patrulea pilon: investitia masiva in capital uman, de la educatia timpurie la formarea continua a adultilor, singura sursa durabila de avantaj competitiv intr-o lume in care tehnologia se difuzeaza rapid. Al cincilea pilon: coeziunea sociala si reducerea inegalitatilor, care asigura bazele sociale ale cresterii economice si ale stabilitatii democratice pe termen lung. Acesti cinci piloni sunt interdependenti: unul singur, oricat de bine implementat, produce efecte limitate; impreuna, implementati cu consecventa pe un deceniu, produc o Romanie fundamental diferita, mai prospera si mai coeziva, demna de locul sau in inima Europei Unite.

SURSE PRINCIPALE

Comisia Europeana, Romania Country Report 2026.

FMI, Romania Article IV 2025.

OCDE, Romania Going for Growth 2025.

Banca Mondiala, Romania Country Partnership Framework 2025-2030.

INS, Contul National al Romaniei 2025.

ING Think, Romania Economic Outlook 2026-2035.